MEMORIU JUSTIFICATIV
Lucrarea are ca obiectiv prezentarea metodelor de reducere si minimizare a deseurilor din industria farmaceutica, precum si valorificarea subproduselor care rezulta in urma fabricarii produselor de uz farmaceutic.
Industria farmaceutica este una din ramurile cele mai importante ale industriei dar si o sursa de poluare a atmosferei prin deseurile care apar in urma procesului de fabricare a medicamentelor.
Deseurile apar ca rezultat al procesului de fabricare, iar reciclarea, tratarea si depozitarea lor reprezinta una dintre cele mai actuale probleme economice si ecologice ale societatii contemporane.
Lucrarea dezvaluie etapele care se succed de la caracterizarea antibioticelor, fabricarea lor precum si sursele de poluare dar si metodele care ne stau la indemana pentru a preveni si a reduce efectele poluarii.
Am prezentat in aceasta lucrare doua variante tehnologice cu avantaje si dezavantaje si masurile care pot fi luate pentru a valorifica deseurile provenite din aceasta ramura a industriei.
1. Ce sunt antibioticele?
In anul 1929, cercetatorul Alexander Fleming a constatat ca pe o placa cu mediu de cultura, insamantata cu Staphylococus aureus si contaminata accidental cu un mucegai s-a produs fenomenul de liza a coloniilor de stafilococi din zona de contact si a considerat ca fenomenul se datoreaza unei substante emise de colonia de mucegai.
Izoland si cultivand acest mucegai - identificat ulterior ca fiind o tulpina de Penicillium notatum - Fleming a pus in evidenta faptul ca lichidul de cultura are efect antibacterian fata de o mare categorie de bacterii gram-pozitive, a denumit-o ,,penicilina'', dar nu a reusit sa izoleze si sa purifice acest compus.
Cu ajutorul tehnicilor de liofilizare elaborate de cercetatorii Howard Florey si Ernest Chain s-a reusit separarea compusului, iar in anul 1945 premiul Nobel pentru medicina a fost acordat cercetatorilor Al. Fleming, H.Florey si F. Clain pentru obtinerea unui preparat care continea 30% penicilina.
Substantele chimice naturale produse de microorganisme si utilizate in tratamente antiinfectioase au fost denumite antibiotice.
Pe langa eficienta antimicrobiana se are in vedere faptul ca antibioticele trebuie sa se apropie cat mai mult de conditia de netoxicitate asupra organismului si in acest scop se considera ideala doza maxima de 500 mg/kg corp.
Multitudinea antibioticelor, 10% din totalul medicamentelor utilizate in terapeutica medicala, necesita o sistematizare a acestora, iar clasificarea se poate efctua in functie de urmatoarele criterii:
a) dupa originea microorganismului producator:
o antibiotice produse de bacterii (Schizomycetes): (80% din antibiotice provin din specii de Streptomyces si Actinomyces, iar 5% din speciile de Bacillus)
o antibiotice produse de fungi (11% din antibiotice sunt produse de Penicillium si Aspergillus, iar 3% din specii de Cephalosporium)
b) dupa structura chimica:
o antibiotice cu structura alifatica (alicina)
o antibiotice cu structura aromatica (acid gladiolic, cloramfenicol)
o antibiotice cu structura chinonica (fugamicina, ftiocol)
o antibiotice cu cicluri de furan si piran (acid pelicinalic)
o antibiotice heterociclice cu azot in molecula (acid aspergilic)
o antibiotice heterociclice cu azot si sulf in molecula ( penicilina)
o antibiotice cu structura polipeptidica (gramicina)
o antibiotice cu structura complexa (macrolide)
c) dupa biogeneza:
o antibiotice derivate din aminoacizi (oxamicina, peniciline, cefalosporine)
o antibiotice derivate partial sau total din unitati de acid acetic activat (eritromicina, tetracicline)
o antibiotice derivate din glucide simple (gentamicina, neomicina)
d) dupa actiunea farmacologica:
o antibiotice cu actiune antibacteriana
o antibiotice cu actiune antituberculoasa
o antibiotice cu actiune antinevrotica
o antibiotice cu actiune anticanceroasa
o antibiotice cu actiune antifungica.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
