Transformarea genetica a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obtinerea primelor gene himere, in anii saptezeci ai secolului trecut, la regenerarea primelor plante transformate genetic purtand gene straine. In ultimul deceniu, s-a ajuns la eliberarea in camp si cultivarea pe scara larga a plantelor transgenice, de la 1,7 ha in anul 1996 la 39,9 milioane ha in anul 1999.
Odata cu dezvoltarea metodologiei de izolare si clonare a genelor, respectiv a metodelor de transfer in celulele vegetale, un numar tot mai mare de plante au fost supuse transgenozei, incluzand grupele cu o mare importanta economica: cerealele, leguminoasele, solanaceele, speciile pomicole sau forestiere.
Odata cu inceputul anilor 1970, o serie de tehnici ale geniului genetic(adica manipularea directa a genelor de catre om) permit extragerea unei gene din genomul unui organism si reimplantarea ei in genomul unui alt organism, apartinand unei alte specii sau chiar altui regn. Acest transfer de gene este numit transgeneza, pentru ca el presupune traversarea barierelor care, pana nu demult, impiedicau schimburile de gene intre specii diferite, mai ales intre cele apartinand unor regnuri diferite.
Sigla OMG desemneaza, asadar, orice organism al carui patrimoniu genetic a fost modificat prin mecanismele specifice geniului genetic.
Organismele modificate genetic - create si cultivate pe scara larga in Statele Unite ale Americii - sunt acceptate de guvernele unor tari ale lumii (care merg pana la a le prezenta drept o rezolvare a problemei foametei), dar sunt privite, in schimb, cu neincredere de nenumarate alte tari si respinse cu vehementa de organizatiile ecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversat.
Progresele realizate in ultimii ani in stiinta si in tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol si asupra celui alimentar din intreaga lume. Metode ,,novatoare" de productie au ,,revolutionat" si chiar au eliminat numeroase sisteme traditionale, afectand capacitatea de producere a hranei pentru o populatie aflata in expansiune continua.
Aceste evenimente au generat numeroase schimbari in economie si in organizarea sociala, dar si in gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de ,,progresele" tehnologice, care au permis nu doar obtinerea ,,ameliorarilor" genetice prin selectie, ci si crearea de noi combinatii genetice pentru a obtine vegetale, animale si pesti cu rezistenta si productivitate teoretic mult mai mare.
Biotehnologia moderna ofera ,,noi posibilitati de dezvoltare" in sectoare foarte diverse, de la agricultura la productia farmaceutica, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor modificate genetic sunt fara precedent in ultima perioada si au polarizat atat atentia oamenilor de stiinta, cat si pe cea a producatorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de aparare a interesului public, a institutiilor publice si a factorilor de decizie.
Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astazi, fara indoiala, un subiect care ridica numeroase probleme de etica referitoare la domeniul agriculturii si al alimentatiei.
Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si scapa cu totul sferei de control a ,,specialistilor".
Cap.1 Stadiul actual in domeniul OMG-urilor
1.1 Definitii ale organismelor modificate genetic
In legislatia din Romania privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic, acestea sunt definite ca reprezentand orice organism, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel decat prin incrucisare si/sau recombinare naturala sau orice entitate biologica capabila de reproducere sau de transferare de material genetic(definitie conform Legii nr. 214/2002).
In Germania, organismele modificate genetic sunt considerate acele organisme al caror material genetic a fost modificat intr-un mod care nu se regaseste in natura, in conditii naturale sau de recombinare naturala.
Organismul modificat genetic trebuie sa fie o unitate capabila de autoreplicare sau transmitere a materialului genetic.
In Statele Unite, termenul de organism modificat genetic se refera la plante si la animale care contin gene transferate de la alte specii, pentru a obtine anumite caractere, precum rezistenta la anumite pesticide si ierbicide.
Transferul de gene apare si in agricultura conventionala, dar, spre deosebire de ingineria genetica, acesta are loc intre indivizi apartinand aceleiasi specii sau intre specii inrudite. Marea diversitate a speciilor de plante si de animale existente astazi atesta faptul ca intotdeauna s-au produs modificari in zestrea genetica a acestora. Insa toate modificarile s-au produs treptat, in mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp si de la sine, fara interventia omului.
Ingineria genetica este, deci, o noua tehnologie care implica manipularea genelor. Datorita limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de stiinta pot transfera gene intre diferite specii care nu sint inrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui peste pot
Cristian Radu Sisea, Doru Pamfil, "Testarea OMG", Editura Bioflux, Cluj-Napoca, 2009
Damian Claudia, "Organisme modificate genetic", indymedia.org/ro., 2008
Duca M., Port A., Teleuta A., "Plante modificate genetic: Beneficii si riscuri", Ed. Mediul Ambiant, Chisinau, 2003
http://www.infomg.ro/
http://www.ecomagazin.ro/eco/omg/
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.