Ordinul Anseriformes

Caracteristici generale

Picioarele sunt relativ mici, cu tarsul golas, cu trei degete anterioare incluse in palmatura. Capul este comprimat lateral iar gatul este lung. Ciocul este drept, turtit dorso-ventral, este acoperit cu o membrana cornoasa, moale, cu exceptia extremitatii maxilarului, care se ingroasa ca o unghie curbata peste capatul terminal al mandibulei. Marginile ciocului sunt prevazute cu lame cornoase transversale si paralele intre ele, care formeaza un filtru prin care hrana este retinuta iar apa eliminata. Au limba carnoasa. Penajul compact, aspru iar puful abundent. Glanda uropigiana este bine dezvoltata.

Sunt bune inotatoare si zburatoare, unele sunt si bune scufundatoare.

Sunt monogame(convietuire a unui mascul cu o singura femela). Construiesc cuiburi primitive captusite cu puf. Puii sunt nidifugi(acoperit cu puf, imediat dupa iesirea din ou).

Hrana reprezentata de vegetatie acvatica, seminte si nevertebrate.Atat speciile domestic(rate,gaste),cat si cele salbatice au o mare importanta economic.

Comportament

Prezinta o mare diversitate de obiceiuri, avand adaptari foarte variate, de la o viata tipic acvatica pana la una mai mult sau mai putin terestra. In timpul migratiilor, dovedesc un puternic instinc gregar. Unele specii prezinta accentuate inclinatii de parazitism, depunandu-si ouale in cuiburile altor specii inrudite.

Familia Anatidae (lebede, gaste, rate)

Rata pestrita (Anas strepera) este o specie mica si zvelta care se aseamana mult cu rata salbatica, avand cam aceeasi dimensiune cu aceasta. Este raspandita in Europa, Asia si America de Nord. O parte din exemplare sunt sedentare, unele sunt de pasaj, iar altele calatoare. Foarte multe dintre ratele pestrite care sunt pasari migratoare, ierneaza in tarile mediteraneene. Rata pestrita apare destul de frecvent si in tara noastra. Populeaza aproape toate apele statatoare cu adancime mica si care au suficienta vegetatie de protectie. Uneori poate fi observata si pe langa rauri curgatoare limpezi, numai daca malurile au brauri bogate de stuf. In unele orase mari apare in parcurile si bazinele cu apa.

Pasarea adulta ajunge la lungimea de 44-55 cm, greutatea de 500-1200 g si deschiderea aripilor de 95 cm. Masculul are penajul in general cu nuante gri-maronii, doar pe partea ventrala este mai luminos aproape alb, iar aripile au cateva pene albe. Are ciocul negru, picioarele portocalii, capul maroniu. Femelele se diferentiaza prin ciocul galben-portocaliu, gatul si fata deschise la culoare. Irisul la ambele sexe este de culoare neagra.

In largul apei este vazuta foarte rar, ea obisnuieste sa inoate spre desisul vegetatiei si sondeaza fundul apei, scormonind si umbland cu ciocul prin mal. Merge in cautarea hranei mai ales pe inserat sau in timpul noptii. Hrana sa consta din varfurile fragede ale ierburilor, frunze, vegetale de mlastina, germeni, muguri, seminte coapte. Uneori viziteaza miristile in cautarea boabelor de cereale. Vaneaza fel de fel de animale mici, insecte, viermi, mici pestisori, amfibieni si mormoloci.