Criza din 2007 a infirmat unele elemente ale cadrului conventional de gandire economica. Avand in vedere faptul ca ea a izbucnit intr-un mediu economic caracterizat prin niveluri reduse ale inflatiei, prin urmare nivelul redus al inflatiei nu garanteaza in mod direct stabilitatea financiara. Dupa cinci ani de la declansarea crizei se dovedeste faptul ca curatarea sistemului bancar de efectele negative ale crizei sau corectarea dezechilibrelor se dovedesc a fi mai costisitoare decat au crezut autoritatile competente. In aceste conditii se pune intrebarea daca bancile centrale pot fi scutite de responsabilitatea stabilitatii financiare, precum si conditiile in care bancile centrale pot conduce si administra eficient un mandat extins atat de stabilitatea preturilor, cat si de stabilitatea financiara.
Ca urmare a izbucnirii crizei economice globale, guvernele s-au confruntat cu o sarcina dubla. Pe de o parte, trebuia sa asigure stabilitatea sistemului financiar prin modalitatea cea mai la indemana, respectiv prin reglementare, pas pe care reglementatorii, guvernele, bancile centrale l-au facut cu o anumita intarziere. Pe de alta parte, trebuia sa stabilizeze costurile legate de bancile de importanta sistemica. La izbucnirea crizei guvernele au contat pe o perioada scurta de timp a derularii crizei si astfel nu au ezitat sa utilizeze fonduri publice pentru estomparea efectelor crizei. In acest sens, pentru stabilizarea sectorului bancar mai multe state au utilizat fonduri publice semnificative. Presiunea considerabila asupra guvernelor s-a manifestat si prin faptul ca din sectorul bancar - declarat vinovat pentru declansarea crizei economice globale - sa scoata nu numai fondurile publice utilizate pentru stabilizarea sectorului bancar, dar sa si penalizeze acest sector pentru efectele negative induse in economie. Opinii prudente intareau ideea crearii din aceste venituri suplimentare a unui fond de tampon, care pe viitor, in cazul aparitiei unui declin economic, sa realizeze salvarea bancilor prin utilizarea acestuia, reducand in acest fel vulnerabilitatea pietelor financiare ale tarilor mai putin dezvoltate (ECB, 2010).
Criza a scos in evidenta necesitatea administrarii stabilitatii financiare. Intrebarea este cum se poate realiza aceasta stare intr-un sistem bancar globalizat in care relatia home-host a bancilor mama si filialelor este reglementata diferit de la tara la tara, de la continent la continent. Sarcinile politicilor economice si structura institutiilor au trecut prin multe schimbari atat la nivelul economiei mondiale, cat si la nivel european. Analizand politica monetara, putem observa ca - politici care influenteaza in mod direct sistemul bancar - pana in anul 2008 stabilitatea preturilor a fost tinta politicilor monetare in aproape cvasitotalitatea tarilor, insa dupa 2009 in comunicarea bancilor centrale pe langa stabilitatea preturilor se pune accent pestabilitatea financiara si pe crearea acelor institutii care au un rol insemnat in reglementarea si supravegherea macroprudentiala a sistemului bancar, cunoscand faptul ca doar un sistem suficient de puternic va putea relua activitatile specifice - in special de creditare - fara de care repornirea cresterii economice va fi mult mai greoaie.
BIS (2009). 79th Annual Report: 1 April 2008 - 31 March 2009, http://www.bis.org/publ/arpdf/ar2009e.htm
BIS (2010). 80th Annual Report: 1 April 2009 - 31 March 2010, http://www.bis.org/publ/arpdf/ar2010e.htm
BIS (2012). 82nd Annual Report: 1 April 2011 - 31 March 2012, http://www.bis.org/publ/arpdf/ar2012e.htm
Carlos Rodriguez Braun, Juan Ramon Rallo, "O criza si cinci erori", Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi, 2011;
ECB (2010). "Consolidated financial statement of the Eurosystem as at 6 August 2010", http://www.ecb.int/press/pr/wfs/2010/html/fs100810.en.html
Flannery, M.J. (1994). "Debt Maturity and the Deadweight Cost of Leverage: Optimally Financing Banking Firms", The American Economic Review, 84(1), pp. 320-331
Georgescu, F., "Guvernanta economica la nivel European", Prezentare, 8 martie 2012
Goodfriend, M. (2000). "Overcoming the Zero Bound on Interest Rate Policy", Journal of Money, Credit and Banking, 32(4), pp. 1007-1035
https://forms.thomsonreuters.com/datastream/
www.bis.org
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
