1.1. Scurt istoric al Inspectoratului Judetean de Politie Iasi
Primele atestari privind Politia Romana dateaza din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea institutiei agiei), continua cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate si reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de paza si ordine din Capitala primesc denumirea generica de POLITIE.
In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe si impozite celor insarcinati sa mentina ordinea publica si sa apere proprietatea cetatenilor, iar in 1831, prin Regulamentele organice, atributiile politiei sunt extinse. In timpul Revolutiei de la 1848 are loc reorganizarea politiei, prin aparitia institutiei sefului politiei Capitalei caruia i se subordoneaza Guardia municipala.
La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Voda emite "Cronica politieneasca" prin care, in cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile "inaltei politii" si "obisnuitei politii", ceea ce a constituit momentul crearii primei structuri centrale cu atributii in organizarea si coordonarea activitatilor politienesti.
Incepand cu Legea de organizare a politiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmata de Legea lui Vasile Lascar (1 aprilie 1903) si de Legea pentru organizarea politiei generale a statului (8 iulie 1929), competentele organelor de politie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se infiinteaza Militia, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reinfiinteaza Politia Romana ale carei competente vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 si prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.
Din 1990, Politia Romana a cunoscut mai multe etape de transformari menite sa asigure siguranta persoanelor, a colectivitatilor, drepturilor legitime ale cetatenilor, precum si a altor drepturi prevazute in acte internationale la care Romania este parte.
Programul si politicile de reforma ale Ministerului Administratiei si Internelor au in vedere alinierea Politiei Romane la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca institutie civila in folosul persoanei si comunitatii locale.
Municipiul Iasi, fosta capitala a Moldovei, astazi resedinta judetului Iasi, centru cultural de referinta al tarii, este atestat documentar prin privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor lioveni la 6 octombrie 1408. La fel de veche trebuie sa fi fost institutia Hatmaniei - "printipalnica politie pamanteasca. Cert este ca Divanul Implinitor al Moldovei (1828-1832), viitor Sfat Administrativ al Moldovei, mentioneaza, in actul sau de nastere, din 28 decembrie 1828, in art. 17, existenta Agiei, care reprezenta "politia moldoveneasca a Esului". Seful politiei din Iasi purta denumirea de "aga", iar atributiile acestei politii erau: paza interna, linistea publica, urmarirea si prinderea infractorilor etc.
Prima lege care reglementeaza organizarea si activitatea Politiei din Iasi este Regulamentul Organic al Moldovei, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1832. Astfel, orasul Iasi era impartit in "cvartaluri", conduse de catre un comisar, in fruntea politiei se afla "aga", iar in fiecare resedinta de judet din Moldova conducerea politiei o avea un politai, maistru sau comisar. Responsabilitatea Politiei era de a asigura paza de zi si de noapte a oraselor, eradicarea speculei, circulatia, supravegherea calatorilor, eliberarea biletelor de libera trecere a strainilor, controlul hanurilor si a locurilor de popas etc.
In Iasi, se infiinta si Tribunalul de Politie Indreptatoare, pentru judecarea "galcevilor care se ivesc prin carciumi si altele". In depozitele Arhivelor Nationale din Iasi se gasesc atat sigiliul "Politiei Indreptatoare din Iasi" cat si sigiliul "Politiei Indreptatoare a Principatului Moldovei", ambele din 1834.
Foarte importanta pentru institutia noastra este reglementarea din timpul domnitorului Moldovei Grigore Alexandru Ghica (1849-1853; 1854-1856) intitulata Asezamant pentru reorganizarea Politiei Capitalei din 1850, original inedit, pus la dispozitia noastra de Arhivele Nationale Iasi, insotit de matrita sigilata a "Politiei Capitale" din 1859. Asezamantul stabileste regulile pentru politia generala, municipala si judiciara din Moldova si, in mod special, din Iasi.
Unificarea Moldovei cu Munteniei sub Alexandru Ioan Cuza, in 1859, a creat cadrul propice unificarii administrative. Legea comunala din 1864 stabilea ca Politia Iasi sa fie condusa de un Prefect de politie, existand doua subunitati, politia comunala speciala si politia administrativa.
Legea pentru modificarea organizarii politiei comunale urbane din 19 decembrie 1902, completata de legea Vasile Lascar "asupra organizarii Politiei generale a Statului" din 1 aprilie 1903, care unifica politia administrativa si comunala, stabilea ca Politia generala a Statului se afla sub conducerea directa a Ministrului de Interne. Ea se exercita de ofiterii si agentii de politie sub conducerea, in Capitala si in Iasi, a prefectilor de politie, iar in restul oraselor si in judete, a prefectilor de judete; in plasi a subprefectilor iar in comunele rurale a primarilor.
Prefectura Politiei Capitalei si Prefectura judetului Iasi, care functionau independent de prefectura judetului, mai dispuneau, pe langa ofiterii de politie si de un corp de sergenti de oras, de jandarmi pedestri si calare si de agenti speciali de siguranta.
In baza legii din 1929 existau 7 inspectorate regionale de politie cu presedintele in orasele Bucuresti, Iasi, Cluj, Chisinau, Cernauti, Timisoara si Craiova.
Inspectoratele erau conduse de un inspector, ajutat de un subinspector.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
