Amploarea cercetarilor din ultimele decenii referitoare la solurile urbane este urmarea dublei lor functiuni: suport pentru infrastructura urbana si mediu de crestere a plantelor horticole (arbori ornamentali, flori, pomi, vita de vie, legume), dintre care unele reprezinta alimente de origine vegetala. Agricultura urbana se practica pe loturi mici, formate din soluri puternic modificate antropic si cu o incarcatura semnificativa de elemente si substante chimice de natura anorganica si organica. Practicarea ei necesita cunostinte atat legate de sol, de compozitia sa chimica, de insusirile fizice si biologice, cat si de tehnologia plantelor care urmeaza sa se cultive
In conditiile marilor aglomerari urbane, solurile suporta un impact puternic, atat datorita transformarilor mecanice, cat si datorita contaminarii si poluarii cu elemente si susbtante chimice prezente in emisiile industriale, in emisiile de la
transporturi sau in deseurile industriale sau orasenesti. Din aceste motive, solurile urbane trebuie studiate, in special cele pe care se cultiva legume, pomi, vita de vie, deoarece transferul poluantilor din sol in plante se poate face foarte usor. Acumularea lor in partea comestibila a plantelor de cultura poate conduce la alterarea starii de sanatate a consumatorilor.
Pe de alta parte, bulversarea orizonturilor naturale, incorporarea de materiale straine provenite din activitatea umana impun o completare a notarii orizonturilor, fata de notarea traditionala folosita pentru orizonturile genetice.
Pentru prima data la solurile urbane din Romania, incercam sa definim si sa notam orizonturile acestora prin combinarea notarii lor din Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor (Florea si Munteanu, 2003) cu o notare suplimentara, specifica numai orizonturilor urbice. (Lacatusu, 2005).
Totodata, evidentiem acele insusiri, in special chimice, caracteristice solurilor din spatiul urban.
Aceasta aplicatie o facem la solurile urbane din municipiul Iasi.
MATERIAL SI METODE
Din diferite puncte ale municipiului Iasi, alese in asa fel incat sa acopere toate formele de relief si cartierele cu specificitatea lor, in total 34 (figura 1), au fost alese 9 profile, care sa cuprinda principalele tipuri din invelisul solurilor urbane ale Iasului. S- au recoltat probe pe orizonturi geometrice si chiar genetice. Acestea au fost descrise morfologic si analizate din punct de vedere chimic.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.