Instrumente folosite în conceperea strategiei

Introducere

În conceperea si fundamentarea activităților firmelor un rol esențial îl au strategiile și politicile elaborate de către mecanismele manageriale. Concretizarea esențială a previ ziunii, strategiilor și politicilor marchează dezvoltarea fiecarei firme, de conținutul lor depinzând cel mai adesea decisiv eficacitatea interfeței cu suprasistemele din care fac parte, măsura în care acestea își mențin și amplifică segmentul de piață ocupat și profitabilitatea obținută.

Conceptul de management strategic a apărut în vocabularul managementului, în 1973, în cadrul primei conferințe asupra managementului strategic organizată de I. Ansoff (SUA) la Universitatea Vanderbilt. După I. Ansoff, managementul strategic este un mod de management al firmei cu asigurarea unei legături strânse între strategie și producție. Esența modelului de management strategic al lui I. Ansoff constă în conceperea unui plan strategic care să conțină strategia globală a organizației, defalcată pe strategii administrative, financiare, strategia bazată pe piețe-produse, strategii exprimate sub forma unor obiective.

Strategia desemnează ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen lung principalele modalități de realizare, împreuna cu resursele alocate, în vederea obți nerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizației. Instrumentele folosite în conceperea strategiei sunt numeroase, dintre care cele mai importante sunt:

Modelul PEST, Cele 5 forțe ale lui Porter, Analiza SWOT și Matricea BCG.

1. STRATEGII DE FIRMĂ - MANAGEMENT STRATEGIC

1.1 Definirea strategiei

Termenul de strategie are o istorie multimilenară. În Grecia antică timpurie, termenul de „startegos” se referea la rolul generalului care comanda o armata. Ulterior, a dobândit sensul de „artă a generalului”, referindu-se la abilitățile psihologice și comportamentale care-i permitea generalului să-și îndeplinească rolul.

Dicționarul de neologisme definește strategia ca fiind “arta de a folosi cu dibăcie toate mijloacele disponibile în vederea asigurării succesului într-o luptă”. Această definiție vagă nu ne oferă nici un element util pentru întreprindere, cu excepția unuia foarte important: strategia se situează înaintea luptei. Prin urmare, dacă gestiunea este arta randamentului, strategia este arta eficacității.

Strategia definește căile și mijloacele ce permit întreprinderii să progreseze spre obiectivele esențiale: dezvoltarea armonioasă și cuplajul riguros cu mediul actual și viitor. Deci, atunci când știi și vrei să faci, dar nu știi exact cum, atunci este nevoie de o strategie.

1.2 Managementul strategic

Managementul strategic se poate defini ca un proces de creare și de modelare a viitorului întreprinderii, proces care constă în efortul conducerii superioare de a orienta pe termen lung activitatea și performanțele întreprinderii, printr-o atentă formulare, evaluare și implementare a strategiei.

Managementul strategic reprezintă modul de abordare științifică a strategiilor organizațiilor, capabile să evite riscurile, incertitudinile și crizele. În sens foarte general, strategia constituie priceperea de a folosi și de a îmbina cu abilitate toate mijloacele disponibile, toate împrejurările, condițiile favorabile în vederea atingerii scopului propus. În domeniul managementului organizațiilor, „prin strategie se înțelege determinarea ansamblului de scopuri și obiective pe termen lung ale organizației, adoptarea modului de desfășurare al acțiunilor și alocarea resurselor necesare pentru realizarea acestor obiective”

Managementul strategic este preocupat de menținerea unui set de relații între organizație și mediu, care îi permite să-și îndeplinească obiectivele, fiind în concordanță cu posibilitățile organizației care, în mod continuu, răspunde la schimbările mediului (Ansoff, 1989).

Aceasta presupune aplicarea corespunzătoare și controlul strategiilor adoptate în scopul atingerii obiectivelor fixate. El reprezintă un proces complex, constituit dintr-o structură de decizii și acțiuni îndreptate către înțelegerea conceptului respectiv de afacere, crearea și aplicarea de strategii care vor conduce la îndeplinirea obiectivelor organizației.

Introducere

În conceperea si fundamentarea activităților firmelor un rol esențial îl au strategiile și politicile elaborate de către mecanismele manageriale. Concretizarea esențială a previ ziunii, strategiilor și politicilor marchează dezvoltarea fiecarei firme, de conținutul lor depinzând cel mai adesea decisiv eficacitatea interfeței cu suprasistemele din care fac parte, măsura în care acestea își mențin și amplifică segmentul de piață ocupat și profitabilitatea obținută.

Conceptul de management strategic a apărut în vocabularul managementului, în 1973, în cadrul primei conferințe asupra managementului strategic organizată de I. Ansoff (SUA) la Universitatea Vanderbilt. După I. Ansoff, managementul strategic este un mod de management al firmei cu asigurarea unei legături strânse între strategie și producție. Esența modelului de management strategic al lui I. Ansoff constă în conceperea unui plan strategic care să conțină strategia globală a organizației, defalcată pe strategii administrative, financiare, strategia bazată pe piețe-produse, strategii exprimate sub forma unor obiective.

Strategia desemnează ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen lung principalele modalități de realizare, împreuna cu resursele alocate, în vederea obți nerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizației. Instrumentele folosite în conceperea strategiei sunt numeroase, dintre care cele mai importante sunt:

Modelul PEST, Cele 5 forțe ale lui Porter, Analiza SWOT și Matricea BCG.

1. STRATEGII DE FIRMĂ - MANAGEMENT STRATEGIC

1.1 Definirea strategiei

Termenul de strategie are o istorie multimilenară. În Grecia antică timpurie, termenul de „startegos” se referea la rolul generalului care comanda o armata. Ulterior, a dobândit sensul de „artă a generalului”, referindu-se la abilitățile psihologice și comportamentale care-i permitea generalului să-și îndeplinească rolul.

Dicționarul de neologisme definește strategia ca fiind “arta de a folosi cu dibăcie toate mijloacele disponibile în vederea asigurării succesului într-o luptă”. Această definiție vagă nu ne oferă nici un element util pentru întreprindere, cu excepția unuia foarte important: strategia se situează înaintea luptei. Prin urmare, dacă gestiunea este arta randamentului, strategia este arta eficacității.

Strategia definește căile și mijloacele ce permit întreprinderii să progreseze spre obiectivele esențiale: dezvoltarea armonioasă și cuplajul riguros cu mediul actual și viitor. Deci, atunci când știi și vrei să faci, dar nu știi exact cum, atunci este nevoie de o strategie.

1.2 Managementul strategic

Managementul strategic se poate defini ca un proces de creare și de modelare a viitorului întreprinderii, proces care constă în efortul conducerii superioare de a orienta pe termen lung activitatea și performanțele întreprinderii, printr-o atentă formulare, evaluare și implementare a strategiei.

Managementul strategic reprezintă modul de abordare științifică a strategiilor organizațiilor, capabile să evite riscurile, incertitudinile și crizele. În sens foarte general, strategia constituie priceperea de a folosi și de a îmbina cu abilitate toate mijloacele disponibile, toate împrejurările, condițiile favorabile în vederea atingerii scopului propus. În domeniul managementului organizațiilor, „prin strategie se înțelege determinarea ansamblului de scopuri și obiective pe termen lung ale organizației, adoptarea modului de desfășurare al acțiunilor și alocarea resurselor necesare pentru realizarea acestor obiective”

Managementul strategic este preocupat de menținerea unui set de relații între organizație și mediu, care îi permite să-și îndeplinească obiectivele, fiind în concordanță cu posibilitățile organizației care, în mod continuu, răspunde la schimbările mediului (Ansoff, 1989).

Aceasta presupune aplicarea corespunzătoare și controlul strategiilor adoptate în scopul atingerii obiectivelor fixate. El reprezintă un proces complex, constituit dintr-o structură de decizii și acțiuni îndreptate către înțelegerea conceptului respectiv de afacere, crearea și aplicarea de strategii care vor conduce la îndeplinirea obiectivelor organizației.