Utilizarea și conservarea durabilă a resurselor genetice autohtone în fermele agroturistice

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

1.Argument
2.Introducere
3.Identificarea resurselor genetice din Romania
4.Zona provenita si istoricul ei
5.Resursele genetice din Boldesti-Scaeni
6.Analiza Swot
7.Concluzii
8.Anexe
9.Bibliografie

Extras din proiect:

Ocupaţia de căpătâi a vechilor locuitori o constituie cultura cerealelor, a viţei de vie şi creşterea animalelor. Lunca Teleajenului şi terasele acestuia ofereau bune condiţii pentru agricultură, iar pe dealurile Seciului şi ale Scăenului se plantau pomi fructiferi şi viţa de vie, cum, dealtfel, zonele întinse de păşuni au favorizat creşterea animalelor.

Până în preajma primului război mondial, Boldeştii şi Scăenii erau sate de ţărani, muncitorii fiind o excepţie. Aceştia au apărut odată cu industria petrolieră şi cu câtva timp înainte prin apariţia Fabricii de Hârtie de la Scaeni şi a diferitelor întreprinderi din Ploieşti. După construirea fabricii de hârtie se construieşte şi se dezvoltă în Scăeni una dintre cele mai mari fabrici de producere a geamului, care furniza diferite modele de geam, atât în ţară, cât şi la export. Acestă fabrică a avut la un moment dat peste 3000 de salariaţi şi a funcţionat până în luna aprilie 2009 când a fost închisă pe motiv de rentabilitate (lipsa tehnologiei noi).

Economia oraşului, bazată anterior numai pe extracţia petrolului, s-a dezvoltat impetuos prin alte ramuri economice-materiale de construcţie, prelucrarea celulozei, prelucrarea metalelor, agrozootehnia, viticultura.

1

Introducere

Boldești-Scăeni este un oraș industrial-agrar din județul Prahova, Muntenia, România, la 11 km nord de municipiul Ploiești. Are o populație de 11.491 locuitori, repartizată în două localități, Boldești-Scăeni și localitatea Seciu.

Orașul se află pe malul stâng al râului Teleajen, care formează limita sa vestică cu Păulești, principalele zone locuite ocupând terasele acestui râu. Înspre est, din câmpia piemontană a Ploieștiului, prelungită pe valea Teleajenului, se ridică anticlinalul Boldești, care formează două dealuri principale, Bucovelul și Seciu, pe ultimul dintre ele aflându-se localitatea cu același nume, aparținătoare orașului. Cel mai înalt punct al orașului este vârful dealului Hârsa, cu 408 m altitudine, un alt punct înalt, apropiat de centrul orașului, fiind aflat în apropierea cramei Seciu, la 406 m.

Dealul Seciu este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase. Versantul sudic al dealului, împreună cu terasa Teleajenului din zona respectivă și cu dealul Scăeni (o prelungire spre sud a dealului Seciu) sunt o zonă de extracție a petrolului.

2

Identificarea resurselor genetice din Romania

Resurse vegetale:

- Achillea millefolium-coada soricelului

- Agropyron repens-pir tarator

- Allium cepa-ceapa

- Amaranthus caudatus-motul curcanului

- Amaranthus retroflexus-stir

- Anethum graveolens-marar

- Angelica sylvestris-angelica de padure

- Anthriscus cerefolium-hasmatuchi

- Anthyllis vulneraria-vatamatoare

- Antirrhinum majus-gura leului

- Apium graveolens-telina

- Arnica montana-arnica

- Arrhenatherum elatius-ovascior

- Avena sativa-ovaz

- Brassica napus-rapita

- Brassica oleracea-varza furajera

- Calendula officinalis-galbenele

- Cannabis sativa-canepa indiana

- Capsicum annuum-ardei

- Carthamus tinctorius-sofranel

- Carum carvi-chimen

- Chenopodium album-spanac salbatic

- Citrullus lanatus-pepene verde

- Clematis vitalba - curpen de padure

- Coriandrum sativum-coriandru

- Cucumis sativus-castravete

- Cucurbita maxima-dovleac

- Cynosurus cristatus-pieptanarita

- Datura stramonium-ciumafaie

- Deschampsia caespitosa-tarsa

- Dianthus barbatus-garofita de gradina

3

- Fagopyrum esculentum-hrisca

- Gypsophila elegans-floarea miresei

- Helianthus annuus-floarea soarelui

- Heracleum sphondylium-branca ursului

- Hibiscus trionum-zamosita

- Humulus lupulus-hamei

- Lactuca sativa-salata

- Lathyrus latifolius-manarei de padure

- Lathyrus pratensis-lintea pratului

- Linum usitatissiumum-in

- Lotus corniculatus-ghizdei

- Lupinus angustifolius-lupin albastru

- Lycopersicon esculentum-rosie

- Matricaria chamomilla-musetel

- Medicago lupulina-trifoi marunt

- Nicotiana rustica - mahorca

- Nigella sativa-negrilica

- Onobrychis viciifolia-sparceta

- Papaver oriental-mac

- Papaver somniferum-mac de gradina

- Pastinaca sativa-pastarnac

- Petroselinum crispum-patrunjel

- Phaseolus vulgaris-fasole

- Phaseolus coccineus-fasole alergatoare

- Pimpinella anisum-anason

- Pisum sativum-mazare

- Ranunculus acer-piciorul cocosului

- Rumex patientia-stevie

- Sinapis alba-mustar alb

- Solanum tuberosum-cartof

- Spinacia oleracea-spanac

- Taraxacum officinale-papadie

- Trifolium arvense-papanas

- Verbena officinalis-verbina

- Vicia faba-bob

- Vigna sinensis-fasole ochi negri

- Xeranthemum annuum-plevita

- Zea mays-porumb

Bibliografie:

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Bolde%C8%99ti-Sc%C4%83eni

- http://pbs.infoprimarie.ro/

- Pozele: sursa proprie

- Registrele orasului

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Utilizarea si conservarea durabila a resurselor genetice autohtone in fermele agroturistice.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
21 pagini
Imagini extrase:
21 imagini
Nr cuvinte:
4 179 cuvinte
Nr caractere:
23 267 caractere
Marime:
1.16MB (arhivat)
Publicat de:
NNT 2 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Agronomie
Predat:
la facultate
Specializare:
Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism
Materie:
Agronomie
An de studiu:
I
Sus!