Obiectivul strategic fundamental al reformei agricole in Romania este cresterea performantei economice, competitivitatea si dezvoltarea durabila in sectorul agroalimentar din Romania. Desi in perioada 2000-2003 au avut loc unele restructurari seminificative ale sectorului agricol si au aparut o serie de unitati moderne, integrate, mai ales in sectoul porcin si avicol, aceste aspecte nu sunt inca suficiente si in general, productiile fermelor comerciale si a micilor exploatatii agricole inregistreaza, inca randamente scazute si datorita fragmentarii suprafetelor agricole, productiile agricole nu se caracaterizeaza prin omogenintate din punct de vedere calitativ.
Sistemul social al agriculturii, pana la reformele agrare era de tip feudal.Criza vechiului sistem agrar, precum si prefacerile sociale, revolutiile burgheze de la mijlocul secolului 19 din centrul si estul Europei, au impus inlatuararea feudalismului si amenajarea moderna a societati.
In prim planul necesitatilor sociale majore se situa:
-transformarea raporturilor agrare feudale, de proprietate si munca;
-eliberarea taranimii clacase, iobage, de sarcinile feudale si dependenta personala;
-improprietarirea ei cu pamant.
Aceasta prefacere istorica, petrecuta in toate tarile din zona, s-a efectuat prin legislatii statale si a primit termenul generic de reforme agrare.
In statul roman si in provinciile romanesti din imperiile vecine, reformele agrare s-au infaptuit in intervalul anilor 1848-1868, in momente diferite, in forme si conditii diferite, dar cu acelasi scop: inlaturarea vechiului regim agrar, devenit frana in calea progresului economic si social.
In provinciile romanesti stapanite de Imperiul Habsburgic-Transilvania, Banat si Bucovina-reformele agrare au inceput prin lichidarea iobagiei, prevazuta in legislatia din anul 1848; ulterior, in anii 1853 si 1854, pana in deceniul opt, s-a completat legislatia reformelor.
In Transilvania, taranii dependenti-iobagi si jeleri- au fost eliberati de robote si de obligatii dijmei si contractelor si statuati proprietari ai loturilor de pamant-foarte diferite ca marime - folosite sub vechiul regim. Nobilii, nemesii- marii proprietari feudali- au primit despagubiri de la stat.
Reformele agrare au urmat, in Transilvania, Banat si Bucovina,un proces treptat de desfiintarea variatelor servituti feudale si de statornicirea proprietatii funciare rurale intr-o perioada de cateva decenii de la desfiintarea iobagiei.
Separarea pamantului marilor proprietari de al taranilor s-a infaptuit printr-un sir de legi care au inlaturat, treptat, regimul feudal complicat din imperiul Habsburgic. In total, s-au instapanit cca 380mii familii de fosti iobagi si jeleri, pe o suprafata de cca 2mil. ha arabil , pasuni si fanete, reprezentand cca 32% din pamantul cultivabil al provinciilor.
Pe baza acelorasi legi, taranii eliberati din Bucovina au primit mai putin pamant, iar padurile, ce formau cca 45% din suprafata provinciei, au ramas in proprietatea deplina a vechilor stapani.
In Basarabia reforma agrara s-a realizat prin legile imperiului rus din anii 1861, aplicate in aceasta provincie in 1868 pentru taranii dependenti de diferite categorii - ai nobililor, ai statului sau ai colonistilor.
Gavrilescu, D. (coord) -Economie agroalimentara , Ed Expert, Bucuresti, 2000
Axenciuc, V. - Introducere in istoria economica a Romaniei. Epoca moderna, Ed Fundatia "Romania de maine" ,1997
Muresan, Maria - Economia romaneasca de la traditionalism la postmodernism. Ed Economica, Bucuresti,2004
Popescu, G.- Cooperarea in agricultura, de la piata funciara la transferul de cunoastere, Ed. Terra Nostra, Iasi, 2007
Scrieciu, F. - Drept agar si drept funciar, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002
*** Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar
***Legea nr.1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
