Introducere
Generalitati privind prelucrarea prin aschiere.
Realizarea diferitelor piese necesare in constructia de masini si utilaje in general se poate face prin turnare , forjare , matritare , aschiere , etc. Uneori insa , prin procedeele de turnare si forjare sau chiar matritare , piesele nu pot fi realizate in forma finita , deoarece aceste procedee nu le asigura forma , dimensiunile si calitatea ceruta suprafetelor prelucrate.
Din aceasta cauza piesele obtinute prin unul din procedeele amintite reprezinta forma bruta si deci este necesara o prelucrare suplimentara a lor. Prelucrarea la care sunt supuse piesele brute obtinute prin oricare din procedeele mentionate este aschierea. Aschierea metalelor este procedeul de prelucrare a metalelor care consta in desprinderea de pe suprafata pieselor brute a unui surplus de matrial cu ajutorul unei scule aschietoare pentru ase realiza forma , dimensiunile si calitatea ceruta suprafetelor.
Piesele brute care vor fi supse prelucrarii prin aschiere se numesc semifabricate , iar cantitatea de material care trebuie sa fie inlaturata de pe suprafata lor pentru a se obtine piesa finala constituie adaosul de prelucrarare . Adaosul de prelucrare este inlaturat de scula sub forma de aschii.
Prin urmare prelucrarea metalelor prin aschiere consta in desprinderea adaosului de prelucrare de pe suprafata semifabricatelor , sub forma de aschii , cu ajutorul unei scule aschietoare.
Pentru realizarea corecta a pieselor este necesar ca dimensiunile semifabricatului sa asigure un adaos de prelucrare suficient de mare pentru prelucrarile care urmeaza a fi efectuate . Marimea adaosului de prelucrare este determinata de procedeul de obtinere a semifabricatului cat si de precizia prelucrarii prin aschiere , care asigura realizarea piesei finite .
Tinandu-se seama de varietatea suprafetelor care pot fi realizate prin strunjire si de modul in care lucreaza strungul , prelucrarile la strung sunt operatile cele mai fecvent intalnite in prelucrarea metalelor prin aschiere .
La strung pot fi executate piese care se prelucreaza din bare ca : bolturi , manere , axe , buloane , suruburi , arbori drepti , si in trepte , diferite axe , roti . Strungul permite de asemenea prelucrarea pieselor turnate ale caror suprafete de prelucrat sunt suprafete de rotatie ca : bucse, cilindri, flanse, capace, segmenti, diferite gauri de la carcase, nipluri.
O alta categorie de piese care pot fi prelucrate la strung sunt cele obtinute din semifabricate forjate sau matritate cum ar fi: arbori cotiti, axe cu came, roti, biele.
Prin strunjire se mai prelucreaza piese profilate ca: role, bile, inele de rulmenti, diferite scule .
Nu pot fi prelucrate la strung piese ale caror suprafete de prelucrat nu sunt de revolutie: blocurile motor, carcasele cutiilor de viteze, piesele de ghidaje sau canale rectilinii, arbori canelati, canale de pana, matritele etc.
Materialele care se prelucreaza pe strung pot fi metalice ca: otelul, fonta, bronzul, alama, aluminiu, etc. sau nemetalice ca: lemnul, ebonita.
Parametri de functionare
Rolul functional al niplului.
Conductele sunt tronsoane de teava prin care circula apa, ulei, aer, gaze, produse petroliere si pe care sunt montate diferite armaturi (ventile, robinete, supape) pentru reglarea debitului, aparate de masurare si control, compensatoare de dilatatie.
In cazul in care nu este necesara demontarea instalatiei din care fac parte, conductele se asambleaza intre ele si cu recipientele prin sudura sau lipire (imbinari nedemontabile ).
In cazul in care imbinarile conductelor confectionate trebuie sa fie demontabile, pentru asamblare se folosesc piese intermediare : flanse, nipluri, presetupe, armaturi.
Niplurile sunt organe de imbinare a tevilor, prin care se realizeaza montajul tevilor in aliniament, schimbarea de directie a traseului conductei, ramificarea in trasee derivate, inchiderea completa a circuitului unei conducte, variatii de sectiune ale unui circuit. Aceste organe prezinta o mare varietate de forme, dimensiuni si calitati care sunt standardizate si se aleg in functie de conditiile lucru ( presiune, temperatura). Cele mai uzuale nipluri sunt coturile, teurile, reductiile, ramificatiile in cruce, mansoanele.
Acest sistem de imbinare este specific instalatilor de apa, gaz metan, abur de joasa presiune, aer comprimat.
Niplurile se imbina cu tevile prin filet. In general, capetele tevilor se fileteaza la exterior, deoarece majoritatea niplurilor au filet interior.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
