Ferma Mixtă - 25 Ha Culturi de Câmp și Creșterea Tineretului Taurin la Îngrășat

1.Istoricul Orasului FAGET

Fagetul si-a luat numele de la padurile de fagi din zona, fiind consemnat in documente in diferite forme:Fagyath 1548; Faczat 1594; Facsa d 1595; castrum Fachiad, Fachat, Fachad, Fachiat 1595; Fachyath, Fachyath 1597, Facyad 1603,arx Fachaitt,Faczatt 1607; Fachiath 1608, Facsat 1616; appidum Ola h Facset; Wallachisch Fatschet 1808; German Facset, Valla ch Facset 1828; Ne met-Facset, Ola h-Facset 1851; Facse t 1907; Faget 1918 Dintre cele sase localitati ce poarta acelasi nume, existente in judetele:Iasi, Alba, Bacau, Dolj, Prahova si Timis, Fagetul banatean este cel mai cunoscut.

Fagetul este amintit pentru prima data in 1548 cu ocazia unei donatii facute de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea ,la castelul nobilului Iacob Bekesdin Faget. Atestat tarziu de memoria documentelor scrise-comparativ cu alte asezari din zona-Fagetul s-a impus repede atentiei istoricilor, calatorilor straini sau romani, personalitatilor politice si culturale care au luat contact nemijlocit cu realitatile locurilor. Bel Matyas, in Geografia sa tiparita la 1777,consemna:'' Fagetul este oras vechi si vestit, putere de prima importanta (castrum nobile), este asezat pe o ridicatura inconjurat de o campie minunata''.

Intr-o alta lucrare de dimensiuni mai mari, ramasa in manuscris, acelasi autor, referindu-se la cetatea medievala a Fagetului,arata ca dupa caderea Timisoarei,cetatea Faget a fost ocupata de turci, care au instalat acolo o garnizoana ce traia numai din jafuri. Existenta scurta ,dar deosebit de framantata a cetatii medievale a Fagetului, deseori teatrul unor aprige confruntari intre romani, turci si habsburgi, este prezentata documentat de Pesty Frigyes in lucrarea sa in limba maghiara Krasso va rmegye to rte nete (Istoria comitatului Caras). Monografia istorica a lui Pesty Frigyes a costituit principala sursa de informatii pentru multi istorici, care, oprindu-se asupra realitatilor social-economice si politice ale Banatului medieval, au facut referiri si la Faget.

Informatii sporadice despre unele evenimente istorice consumate pe locurile fagetene in evul mediu si in zorii epocii moderne ne da Nicolae Stoica din Hateg in Cronica Banatului ,opera fundamentala a celui mai cunoscut cronicar al Banatului.

Framantarile anului 1918,pregatirea si participarea delegatilor din zona Fagetului la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia au fost prezentate avand ca sursa principala de informare volumul de documente:Faurirea statului national unitar roman.Contributii documentare banatene 1914-1919,coordonator dr.Ioan Munteanu si fondul '' Nicolae Iliesciu,aflat la Muzeul Banatului din Timisoara.Pitoreasca asezare geografica a Fagetului,intensa activitate spirituala,renumitele sale targuri au atras atentia unor calatori straini ce au trecut prin Transilvania si Banat.La 1660,calatorul turc Evlia Celebi, trecand prin Faget facea o descriere a cetatii medievale:''A fost construita de o femeie cu numele de Tilen E o constructie in forma patrata,frumoasa si tare. La apus se afla o poarta care da spre campie.Are un dizdar,trei sute de ostasi alesi si material de razboi indeajuns;e acoperita in intregime cu sindrila,dar nu are piata si bazar sau altceva.Este doar un turn de serhat

La sfarsitul secolului al XVIII-lea,Johann Lehmann consemna:''Fagetul este un oras campenesc frumos.Locul este bogat din cauza targurilor de animale care se tin aici.Orasul este romanesc,are peste 200 de case si doua biserici.Hanul de la Faget este cel mai frumos si cel mai curat si incapator pe toata linia Timisoara-Sibiu si acest han este proprietatea doamnei Soro. In han sunt opt camere pentru oaspeti.Calatorii sunt bine serviti,dar la un pretfoarte scump''.Din aceeasi perioada ne-au ramas si descrierile calatorului italian Domenico Sestini,considerat de Nicolae Iorga drept un om cult si foarte inteligent.Intr-o lucrare ce aparea la 1815 la Florenta,Domenico Sestini descrie si zona Fagetului,dand informatii originale si corecte Drumul de la Bujor (Traian Vuia)-sat cu '' case romanesti insa sarace''-la Faget,i se parea calatorului italian destul de bun.''Fagetul e un targ frumos'' prin mijlocul caruia trece raul Bega.Vara raul este navigabil pana laTimisoara si chiar mai departe si este folosit pentru transportul bustenilor spre Campia Banatului.Targurile Fagetului ii atrag atentia si calatorului italian.

Potrivit marturisilor lui Domenico Sestini Fagetul avea la inceputul secolului al XIX-lea ''200 case romanesti cu 2 biserici si peste 30 case germane cu o biserica mica dar curata,slujita de calugarii minoriti din Lugoj''.Fagetul era si un important punct de legatura dintre Banat si Ardeal, aici fiind si ''vama pentru Transilvania si Ungaria''.Hanul de la Faget,ce era proprietatea contesei de Soro,sotia comandantului cetatii Timisoara,este descris de calatorul italian ca ''unul dintre cele mai bune'',avand ''camere bune pentru calatori si grajduri pentru cai'',dar pretul era destul de mare.La Faget se putea ajunge si pe un drum mai scurt,de-a lungul raului Bega,dar asta numai cand timpul era frumos.

De la Faget Domenico Sestini a ajuns la Cosava ''un sat de 85 de case,cu un han mizerabil'' si de aceea ''calatorii prefera o incapere in Casa postei''.In 1828 va trece prin Faget si invatatorul polonez Auguste de la Lagarde aflat intr-o calatorie prin Ardeal si Banat O descriere a Fagetului de la inceputul secolului al XX-lea a facut-o si Bodo Antal intr-un ghid al Banatului:''Fagetul,comuna mare,centru de plasa,se intinde pe zona colinara de langa raul Bega De la gara,in 3-4 minute se poate ajunge cu birja in centrul localitatii,in parcul pietei bisericii.Mergand spre centru pe strada Mare se pot vedea pe partea dreapta Primaria,pe partea stanga coala de stat (coala maghiara), in piata bisericii, Biserica romano-catolica ,Judecatoria,hotelul ''Regele maghiar'".Referindu-se la cetatea Fagetului,Bodor Antal consemna ca ruinele acesteia abia se mai vedeau.

Marcela Sarbu, Constructii agricole - Cluj Napoca , 2005

Gheorghe Stefanescu - Hranirea animalelor de ferma - Editura Ceres -Bucuresti ,1996

Agentia Nationala de Consultanta Agricola - Ghid tehnic pentru crescatori si fermieri - Editura Corvin , Deva , 2000

Iuliu Moga, Mihail Corneliu Mateias-Cultura plantelor furajere- Bucuresti, 2000;

Ion Scurtu - Economia si tehnologia culturilor agricole- Editura Independenta Economica, 2001;

Gheorghe Stefanescu ,Stelian Dinescu - Indrumatorul crescatorului de animale -SC AGRIS - Redactia revistelor agricole- Bucuresti, 1996;

Stelian Dinescu - Hranirea animalelor in ferme mici si mijlocii -Editura Ceres,

Bucuresti, 2001;

Vasile N. Tafta - Cresterea taurinelor in fermele mici si mijlocii - - Editura Ceres, Bucuresti, 2003;