Fermă - găini outoare

1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse,

fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Tema prezentului studiu o constituie o microferma pentru cresterea gainilor ouatoare, in

scopul realizarii si valorificarii productiei de oua obtinute.

1.1. Necesitatea investitiei: In Romania, conform legislatiei in vigoare, se preconizeaza

infiintarea de exploatatii agricole, menite sa inlocuiasca treptat gospodariile taranesti de

subzistenta, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizand actualul sistem de

producere a oualor comerciale, de consum, trebuie sa relevam ca producerea oualor in

gospodariile taranesti se mentine de sute de ani intr-un proces de productie anacronic:

- Se cresc rase locale de pasari, cu potential genetic si productiv foarte scazut;

- Cresterea se realizeaza in adaposturi (cotete) necorespunzatoare, sau chiar in aer liber,

sistem total contraindicat la pasari, care au un metabolism foarte ridicat si nu-si exprima

nici potentialul productiv cu care sunt inzestrate, datorita frigului excesiv din timpul

iernii si caldurilor toride din cursul verii;

- In plus, hranirea pasarilor este deficitara, constituita exclusiv din cereale, neasigurand

necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din

statisticile existente, o gaina crescuta in aceste conditii extreme produce pe an circa 120

oua, exclusiv in timpul verii, dar consuma pe zi 120 g graunte, sau pe an 43,8 kg, ceea

ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, fata de 280-300 oua pe an in sistemul intensiv de

crestere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Asadar, o gaina crescuta in sistem intensiv

produce de 2,3-2,5 ori mai multe oua pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori

mai mic.

In lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de crestere a fost abandonat de foarte mult timp

in tarile cu avicultura dezvoltata, el mai existand abia in tarile subdezvoltate. Romania, care

are deja o avicultura de tip industrial foarte performanta, cu o traditie de aproape 50 de ani,

trebuie sa restranga, in perioada urmatoare, acest tip de crestere, care, din pacate, realizeaza in

prezent cca. 80 % din productia autohtona de oua, iar cele cca. 5,5 miliarde de oua pe care le

produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj in plus pe ou, realizeaza

un consum suplimentar anual de cca.:

5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale

sau productia de pe cca. 200 mi ha teren arabil.

3

Mai avem in vedere si influenta negativa a productiei taranesti de oua. Cele5,5 miliarde de

oua se realizeaza doar in cca. 7 luni din an (aprilie - septembrie) iar impreuna cu cele 0,6

miliarde produse de sectorul industrial in aceiasi perioada asigura populatiei tarii cca. 1

miliard de oua pe luna, adica aproape 40 oua lunar pe locuitor. In celelalte cinci luni ale

anului, exista pe piata interna aproape numai ouale produse de sectorul industrial (cca. 0,5

miliarde), asigurand doar 10 milioane oua pe luna, sau doar 4,5 oua pe locuitor. Aceasta

neasigurare a pietii determina cresterea excesiva a pretului oualor in timpul anotimpului rece,

ca si masive importuri de oua, care destabilizeaza piata interna, ce nu mai poate fi controlata

cu cantitatea foarte mica de oua autohtone.

1.2. Oportunitatea investitiei este, asadar, destul de evidenta. Pe de-o parte, pentru ca,

aplicand sistemul intensiv de crestere, in locul celui extensiv actual, crescatoria, prin investitia

la care ne referim va produce oua in conditiile economice ale actualelor ferme industriale, si

in tot timpul anului. Pe de-alta parte, o microferma de gaini ouatoare are avantajule de a folosi

doar forta de munca a familiei, precum si cereale din productia proprie, cu mult mai ieftine

decat cele de pe piata, putand, deci, produce mai economic chiar decat fermele avicole

industriale.

Si, intrucat statul sprijina infiintarea exploatatiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul

recomandarilor si reglementarilor UE - in care Romania aspira sa intre, oportunitatea de a

infiinta acum astfel de ferme familiare este evidenta.

2. Descrierea functionala si tehnologica

Prezentul studiu are in vedere construirea si punerea in functiune a unei hale cu o suprafata de

1000 mp. Alegerea acestui tip de hala are in vedere experienta mondiala si romaneasca in

domeniu. Hala poate fi utilizata fie pentru cresterea pe asternut permanent, cat si in baterii

conventionale, insa cu posibilitatea tehnica de a fi transferate dupa anul 2012 in baterii

alternative, asa cum sunt admise de reglementarile in materie ale UE.

Cum, insa, tipul de crestere in baterii este mai costisitor si mai dificil in exploatare, se

recomanda cresterea la sol, pe asternut permanent, caz in care hala se populeaza cu 8000

puicute de 16 saptamani, care sunt mentinute in productie pana la varsta de 77-80 saptamani,

dupa care se sacrifica si se inlocuiesc, dupa dezinfectia halei, cu o noua serie de 8000 puicute.

Hala de 1000 mp avuta in vedere in studiu poate fi redusa la jumatate (500 mp), cu 4000

puicute la populare. Terenul pe care este amplasata constructia (de 500 sau 1000 mp) trebuie,

insa, sa aiba dimensiuni care sa permita dezvoltarea ulterioara, prin construirea de noi hale de

aceleasi dimensiuni, in ideea ca orice afacere trebuie sa aiba in vedere posibilitatea de

extindere, reinvestind profitul realizat in perioada de debut a afacerii.

Prezentul studiu are, insa, in vedere o microferma (ferma familiara) compusa dintr-un adapost

de 1000 mp, cu crestere pe asternut permanent, precum si anexele - necesare sau optionale -

ale activitatii de productie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o

instalatie proprie de producere a necesarului de furaje combinate).

In esenta, se are in vedere producerea de oua pentru consum in sistemul de crestere pe

asternut permanent, care impune:

- Construirea unei hale inchise , fara ferestre, prevazuta cu un sistem de ventilatie care sa

asigure un microclimat corespunzator atat in timpul verii, cat si al iernii. In plus, hala

4

inchisa permite un program de lumina conform tehnologiei de crestere si asigura o

foarte buna biosecuritate, datorita limitarii contaminarii pasarilor cu germeni patogeni,

in comparatie cu cresterea in aer liber sau chiar in hale prevazute cu ferestre

- Sistemul de hranire este prevazut din hranitoare tronconice, in care furajele sunt

distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncar (siloz)

central, exterior sau interior, si le transporta mecanic in hranitoarele tronconice,

accesibile pasarilor, dar care elimina risipa.

- Sistemul de adapare este compus dintr-o sursa (proprie sau reteaua comunala), din

conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, si din conducte

interioare pe care sunt fixate adapatorile automate de tip picurator;

- Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o retea electrica interioara, pe care sunt

dispuse, sub tavan, lampi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea

curentului electric;

- Pardoseala adapostului este constituita in proportie relativ egala din paturi de dormit si

asternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu

recoltare manuala sau mecanizata a oualor.

Aceasta descriere succinta va fi dezvoltata la punctul 4-4 (structura constructiva) ale

prezentului studiu.