Corectarea torenților

Memoriu justificativ

Lucrarile de corectarea torentilor in bazinele hidrografice sunt necesare datorita efectelor benefice pe care le pot produce.Unul dintre acestea ar fii acela in cazul barajelor de acumulare unde sunt necesare o serie de lucrari de corectarea torentilor si anume construirea unor baraje de rupere a presiunii precum si pentru stoparea aluviunilor aduse de rauri, care ar ajunge pe fundul barajului , iar randamentul acestuia ar scadea considerabil.

S- au facut niste calcule din care reiese faptul ca mai rentabile sunt aceste lucrari de corectare a torentilor decat daca s-ar curata fundul acestor baraje de aluviuni.

Un alt efect al lucrarilor de corectarea torentilor ar fi protejarea obiectivelor social - economice , a localitatilor care au risc de inundare ridicat. Prin aceste lucrari de corectare a torentilor se poate ameliora , de multe ori chiar si eradica, iesirea raurilor din matca in cazul precipitatiilor de lunga durata, la fel prin construirea unor baraje de rupere a presiunii sau prin consturirea unor diguri.

De-asemenea un rol benefic l-ar avea si in cazul versantilor ce au fost despaduriti sau au fost realizate taieri nerationale si unde pot lua nastere torenti foarte puternici,care in lipsa acestor lucrari de corectare a torentilor ar putea da nastere la surpari, erodari sau alte forme de distrugere ale solului

O concluzie finala, pentru a inpiedica , corecta sau diminua formarea acestora ,este necesar ca aceste lucrari de corectare a torentilor sa fie promovate din ce in ce mai mult ,mai ales in tara noastra , unde calamitatile s-au inmultit in urma taierilor nerationale a padurilor si nerespectarii legiilor naturii.

CAPITOLUL 1. Studierea bazinului hidrografic

1.1. Amplasare.

Raul Caras izvoraste in Muntii Aninei, la nord-est de orasul Anina, in apropiere de izvoarele raurilor Barzava si Nera. Curge in Romania pe o lungime de 50 km, initial catre nord, apoi, in orasul Carasova se intoarce catre sud-vest, si primeste multi afluenti scurti (cel mai important Lisava) si trece pe langa multe sate (Giurgiova, Ticvaniu Mare, Gradinari, Varadia, Mercina, Vrani) inainte de a intra in provincia sarba Voivodina.

1.2. Suprafata.

Pe o portiune de 4,1 km raul marcheaza frontiera romano-sarbeasca.Imediat dupa trecerea granitei, raul Caras primeste cei doi afluenti principali, Borugu din partea dreapta si Ilidija (romana: Ilidia) din stanga.

Trece apoi pe langa satele Kustilj, Vojvodinci, Dobrieevo, Straza si Jasenovo si ajunge in partea estica a Deliblatska peseara si a dealului Dumaea, cea mai estica parte a Dealurilor Zagajica. Din acest punct Carasul este canalizat si incorport in ultima parte a Canalului Dunare-Tisa-Dunare.