Amenajarea agroturistică în Județul Ilfov

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

CAPITOLUL I. ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC DIN JUDEȚUL ILFOV ...pg. 3-10
CAPITOLUL II. DEZVOLTAREA TURISTICĂ DIN JUDEȚUL ILFOV ...pg. 11-21
CAPITOLUL III. ANALIZA EVOLUȚIEI TURISTICE ÎN JUDEȚUL ILFOV .pg.22- 40
BIBLIOGRAFIE . .. pg.41

Extras din proiect:

Capitolul I. ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC din județul ILFOV

Poziția geografică:

Suprafața:

Județul este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe. La fel ca un zid protector ce înconjoară o cetate, județul se desfășoară în jurul Capitalei României, București, fiind înconjurat la rândul său de județele vecine Prahova la nord, Dâmbovița la vest, Giurgiu la sud-vest, Călărași la sud-est și Ialomița la est. Se întinde pe o suprafață de 1564 kmp, fiind cel mai mic județ al țării. Pe teritoriul lui se află 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești Leordeni și Voluntari), 32 comune și 91 sate. Reședința județului Ilfov se află pe teritoriul municipiului București.

Scurt istoric:

Cele mai vechi urme de locuire descoperite în perimetrul actual al județului Ilfov datează din Neolitic, prin vestigiile scoase la iveală în localitățile Cernica, Glina și Vidra. Cucerirea (101-102, 105-106) și apoi ocupația romană (106-271/275) a Daciei, au influențat meleagurile ilfovene de azi, iar năvălirile, ocupațiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lăsat urme în viața locuitorilor, fără însă să-i disloce din locurile pe care le ocupau.

În arealul satului Fundeni (Dobroiești) s-au descoperit urme ale populației autohtone din secolul al VI-lea.

În Evul Mediu, printre așezările cu populații stabile apare consemnat în hrisoavele vremii Snagovul, legat de Mânăstirea Snagov, ctitorie din secolul al XIV-lea a Domnului Mircea cel Bătrân.

Primele referiri la existența teritorială a județului Ilfov datează de la începutul secolului al XV-lea, fiind legate de râul Ilfov, de la care se pare ca județul a preluat numele. Prima mențiune documentară, despre județ apare într-un hrisov din 23 martie 1482, emis la Gherghița de către domnul Basarab cel Tânăr, prin care domnitorul dăruiește Mânăstirii Snagov unele sate și munți și-i oferă unele privilegii ( ‚’ Si iarăși oricâte sate are Sfânta Mânăstire în județul Elfov, iar ele să se ia birul de la vecinii mânăstirii ”). De atunci județul a evoluat și s-a dezvoltat în limite variate, fiind (în ultimele decenii ale secolului al XX-lea) cel mai forfecat și mai ajustat județ al țării.

În toate formele administrative mai vechi, orașul București, aflat în partea centrală a județului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, orașul București a fost declarat municipiu și a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de județ, evoluând în afara limitelor județului Ilfov.

Teritoriul actual al Ilfovului reprezintă o relicvă a județului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, și cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând în prezent la suprafața de 1583 km2 (0,67% din suprafața țării), față de 5176 km2 în 1937 și 8225 km2 în 1972 (cu 2 municipii, 2 orașe, 125 de comune și 418 sate). La 23 ianuarie 1981, județul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraș Buftea, 26 comune și 73 sate).

În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Județul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria județelor.

Relieful:

Județul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 și 120 m, aparținând (integral sau parțial) subunităților Câmpiei Vlăsiei (porțiuni din câmpiile Snagovului, Moviliței, Câlnăului ș.a, precum și Câmpia Bucureștiului în întregime) în cadrul căreia se evidențiază interfluviile largi (48 km), presărate cu crovuri, movile, văiugi, lacuri.

Clima:

Clima este temperat continentală cu nuanță excesivă, cu veri călduroase și secetoase și ierni friguroase, dominate de prezența frecventă a maselor de aer rece continental din E, sau arctic din N și de vânturi puternice care viscolesc zăpada. Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului înregistrează o ușoară creștere de la N (10.5o C) la S (11o C). Temperatura maximă absolută (40o C) a fost înregistrată la Snagov (20 august 1945), iar temperatura minimă absolută (-35o C), tot la Snagov (25 ianuarie 1942). Amplitudinea rezultată din cumularea valorilor extreme (75o C), precum și aceea a mediilor lunare ale temperaturii aerului (25o C) reflectă caracterul continentalismului accentuat al climatului județului Ilfov. Cantitatea medie multianuală a precipitațiilor oscilează în jurul valorii de 500 mm (la Brănești și Vidra). Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor dinspre NE (21.6 %) și E (19.7 %) care bat cu viteze medii anuale de 2-2.5 m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depășii 125 km/oră.

Rețeaua hidrografică:

Zona, în trecut, era acoperită de foarte cunoscutul Codru Vlăsiei, devenit Câmpia Vlăsiei, care este străbătută acum de râurile Ialomița, Argeș, Sabar și Dâmbovița. De asemenea există și o serie de râuri mai mici care își au obârșia pe teritoriul județului Ilfov (Pasărea, Mostiștea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliștea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc.). Rețeaua hidrografică are o densitate de 0.2-0.3 km/km2, multe din râurile mici având un curs semipermanent, secând în timpul verilor secetoase. Lacurile naturale și antropice sunt concentrate, cu precădere în partea de N, de V, și de E a județului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Căldărușani (224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoșoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha). Suprafața ocupată de ape este de 5107 ha în 2014 față de 5479 în anul 2001.

Resursele naturale:

În subsolul județului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind depistate câteva zăcăminte de țiței și gaze naturale în special în localitățile Periș, Moara Vlăsiei, Pasărea, Cățelu, Bragadiru, Jilava. Exploatările de nisip și balast se efectuează în albiile râurilor mari, în special în lunca Argeș - Sabar (la Bragadiru și Jilava).

Transporturi

Autobuz Berkhof Ambassador 200 al Primăriei Voluntari la Bucur Obor în București

În județul Ilfov, la Otopeni, se află cel mai mare aeroport din România, aeroportul Henri Coandă. Acesta deservește municipiul București, județul Ilfov și alte zone din sudul României și nordul Bulgariei.

Întrucât el înconjoară Bucureștiul, județul Ilfov este străbătut de toate cele 7 drumuri naționale principale care pornesc din București, precum și de autostrăzile A1 (la vest), A2 (la est) și A3 (nord). Alte drumuri naționale care trec prin județ sunt DN1A (în partea de nord-vest) și centura Bucureștiului.

De asemenea, principalele magistrale de cale ferată care pornesc din București traversează Ilfovul: București-Ploiești cu gările Chitila, Buftea și Periș; București-Urziceni cu gările Mogoșoaia, Balotești, Căciulați și Moara Vlăsiei; București-Constanța cu gările Pantelimon, Pasărea și Brănești; București-Videle cu gara Chiajna.

Transportul în comun pentru județul Ilfov este asigurat parțial de către STB, în anumite zone, acestea fiind liniile 4**, aceste linii fac legătura dintre București și unele localități din Ilfov. De asemenea, unele comune și localități au societate proprie de transport în comun (cum ar fi Voluntari). În multe cazuri, transportul în comun în județul Ilfov se realizează de către firme private, dintre care unele au contracte cu primăriile. Unele astfel de linii au traseu comun cu STB, dar tarif mai mare decat al unei linii urbane și diferă în unele cazuri de zona unde are capătul de linie din Ilfov. Liniile expres 780 și 783 ale STB deservesc și orașul Otopeni, deși rolul lor principal este de a face legătura unor obiective din București cu aeroportul Henri Coandă. Între 2005 și 2007, liniile RATB - Ilfov au fost desființate, însă unele din ele au revenit după anul 2007 în baza unor contracte cu primăriile respective ale localităților din Ilfov, iar până în 2017 majoritatea fuseseră restaurate în aceleași condiții. Până prin anul 2002 a existat și o linie de tramvai preorășenească (linia 29, de la gara Progresu, prin Jilava, pe șoseaua Bucuresti- Giurgiu, până la podul feroviar peste centura Bucureștiului din Jilava). Aceasta avea o lungime de circa 3 km și deservea în special zona industrială din acea parte. Ea a fost desființată din pricina reducerii activității din zonă. Din data de 17 septembrie 2018 s-a introdus o nouă linie expres 781 ce face legătura între gara Basarab din București și ELI-NP din Măgurele.

Bibliografie:

1. Site INS

2. „Prezentarea Județului ILFOV - Geografie”, Prefecturailfov.ro, accesat în 29 noiembrie 2018

3.„Consiliul Județean Ilfov - Organizare”, Cjilfov.ro, accesat în 29 noiembrie 2018

4. ^ „Legea nr. 50 din 9 aprilie 1997”. legex.ro. Accesat în 19 octombrie 2012.

5. ^ „Județul Ilfov, istorie și civilizație”. Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Ilfov.

6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

7. Wikipedia

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Amenajarea agroturistica in Judetul Ilfov.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2021
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
41 pagini
Imagini extrase:
41 imagini
Nr cuvinte:
8 120 cuvinte
Nr caractere:
57 289 caractere
Marime:
1.14MB (arhivat)
Publicat de:
Ana C.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Agronomie
Predat:
Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala , Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
Specializare:
Inginerie și Management în Alimentația Publică și Agroturism
Materie:
Agronomie
An de studiu:
II
Nota primită:
Nota 8
Sus!