Agricultura în România

1.CARACTERISTICI ALE AGRICULTURII ROMANESTI DE ASTAZI

- SITUATIA CURENTA IN SECTORUL AGRICOL ROMANESC

In perioada tranzitiei una din principalele caracteristici ale agriculturii romanesti o reprezinta lipsa cronica a capitalului. Aceasta a determinat cresterea ineficientei in alocarea resurselor cu consecinte asupra cresterii si competitivitatii ferimierilor romani si a intregului sector agricol. Agricultura Romaniei ramane o agricultura de subzistenta, problemele structurale ale acesteaia fiind dificil de rezolvat. Piata fortei de munca din acest sector este definita printr-o pondere mare a agricultorilor in totalul populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici; printr-o excesiva dependenta de activitatile agricole a populatiei din mediul rural, un nivel educational scazut si un declin accentuat al veniturilor reale ale populatiei.

In ceea ce priveste comertul agricol, Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ al resurselor naturale si a fost un exportator traditional de produse agricole pana in 1990. o analiza a comertului agricol romanesc in perioada de dupa 1990 releva o schimbare considerabila a pozitiei pe pietele agricole internationale, din exportator net de produse agricole in importator net, cu un deficit de peste 5 miliarde de dolari in ultimii 13 ani. Situatia releva un declin accentuat, ca urmare a scaderii productiei agricole pe fundalul reformelor structurale ale proprietatii agricole si ale cresterii cererii interne pt produse alimentare diverse si de calitate superioara. In perioada respectiva, se pot distinge trei etape in comertul agricol de tranzitie. Astfel, intre 1990-1993, se consemneaza o perioada de declin puternic si o balanta comerciala negative, intre 1994-1999 se constata o usoara redresare a balantei comerciale agricole, urmata de o noua deteriorare in perioada 2000-2001, fenomen ce se constata si in prezent. Ponderea exporturilor agricole romanesti in totalul exporturilor se mentine la cote scazute, intre 3,3% si 8% ( spre comparative cu Ungaria care are o contributie a agriculturii in PIB de doar 5 % si o pondere a exportului de produse agroalimentare de peste 20% din total). Discrepanta intre potential si rezultate sin ceea ce priveste comertul cu produse agricole si balanta acestuia este si mai relevanta daca se ia in considerare faptul ca, in 2003, 41% din forta de munca era ocupata in mediul rural, iar ponderea agriculturii in PIB al Romaniei era de peste 11%.