Optimizarea alimentației taurinelor

Nutreturile sunt produse de origine vegetala, a animala sau minerala. care contin elemente nutritive sienergetice utlile organismului animal.

in scopul desfasurarii normale a cresterii, reproductiei si productiei, fara a dauna sanatatii. Valoarea nutritiva reprezinta masura in care nutreturile satisface cerintele de energie si substante nutritive in urma interactiunbii dintre nutreturi si organism, masura in care compozita chimica corespunde particularitatilor biologice ale animalului.

Totalitatea nutreturilor consumate zilnic alcatuiesc ratia furajera; ea nu are o valoare nutritiva proprie, rezultata din interactiunea dintre nutreturile componente ale ratiei si gradul de participare la structura ratiei, nefiind deci o simpla insumare a valorilor nutritive din fiecare nutret component al ratiei. Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor si ratiilor se face prin metode de laborator si observatii privind influenta hranei asupra sanatatii, functie de reproductie si stari fiziologice normale ale organismului.

Metode de apreciere se finalizeaza cu stabilirea unor unitati de masura pentru exprimarea valorii nutritive a nutreturilor sau ratiilor, prin intermediul carora se face cpmparatia intre nutreturi si se pot face substituirile in cadrul ratiilor. Aceste valori sunt evidentiate in tabelele de valori nutritive necesare intocmirii reactiilor furajere sau a retelelor de nutreturi combinate. Comnpozitia chimica a nutreturilor Studiul compozitiei a nutretilor se face in paralel cu cel al corpului animaleor pentru a cunoaste asemanarile si deosebirile dinbtre acestea, pentru a stabili daca nutretul contine substante nutritive necesare organismului animal.

S-a stabilit ca in corpul animalelor si plantelor sunt acelasi elemente chimice de baza C, O, N, H- in total 63 de elemente chimice, dar in proportii diferite. Dintre substantele organice, in corpul animalelor predomina lipidele si protidele, iar in plantele glucidele. Partajarea acestora in corpul animalelor difera insa si in functie de varsta, speciei, rasa stadiul ingrasarii in cazul plantelor intervin factori de influenta cum sunt specia, soiul, varsta plantelor conditiile pedoclimatice si agrotehnice aplicata. Diferenta substantiala dintre plante si capul animalelor este ca in plante nu se gaseste glicogen iar in corpul animalelor nu se gaseste celuluoza ambele substante facand parte din acelaeasi grupa chimica a glucidelor. Compozitia chimica bruta a plantelor si a animalelor Apa participa in proportii variabile la structura nutreturilo (8-96%). Furajele care contin o cantitate mica de apa sunt si: srotul de floarea soarelui 8% faina de grau 10 % drojdiile furajere 10 %, untura 1 %, sarurile minerale 2-6%, laptele praf 8%, faina de carne 10 %, alte furajere au in structura lor o cantitate mai mare de apa: laptele taitei de sfecla 74%, iarba verde 70 %, sfecla furajera 87 %, porumbul siloz in faza de lapte ceara 75% ...