Strategia de dezvoltare a serviciilor de sănătate în Municipiul București 2020-2025

I. Introducere

Strategia de dezvoltare a serviciilor de sănătate in Municipiul București, constituie documentul intern principal de planificare strategică pe termen scurt, mediu și lung, care cuprinde obiectivele de dezvoltare și stabilește măsurile și acțiunile prioritare pentru atingerea acestor obiective.

Descrierea comunității

Municipiul București în ansamblul său, fiind cel mai mare oraș al țării, este individualizat de câteva elemente - are cel mai mare număr de beneficiari potențiali pentru serviciile de sănătate, cea mai mare concentrare de unități medicale, dar și cele mai mari bugete locale destinate investițiilor în infrastructura medicală. Este, de asemenea, principalul loc de destinație pentru accesul la numeroase specialități medicale, preluând pacienți de pe tot cuprinsul țării. Din motive istorice, infrastructura medicală din București nu a fost construită pentru locuitorii orașului, în permanentă creștere, ci pentru a deservi o mare parte a teritoriului

Descrierea actuala a serviciilor

Domeniul sănătății se confrunta de ani de zile cu probleme foarte serioase: subfinanțare, clădiri vechi, deficit de personal, probleme salariale, echipamente medicale depășite din punct de vedere al tehnologiei, si toate acestea in condițiile in care progresele in medicina se petrec cu viteza foarte mare, tehnologia medicala își pierde rapid performantele, necesitățile pacienților devin din ce in ce mai complexe raportat la gravitatea afecțiunilor, regulile de funcționare a spitalelor sunt din ce in ce in ce mai stricte, specializările medicale s-au diversificat.

Sistemul de sănătate românesc se bazează pe asigurările sociale de sănătate, care coexistă cu intervențiile de sănătate publică și furnizarea privată de servicii. Per total, cheltuielile de sănătate au variat între 5% și 5,5% din PIB în ultimii 10 ani, cu 80% din total provenind din surse publice, în special asigurările sociale de sănătate, și 20% cheltuieli private. Nivelul de cheltuieli plasează România la sfârșitul clasamentului UE-28, fiind semnificativ mai mic decât media UE de 8,4% din PIB.

Instituții publice ce se ocupa

cu gestionarea problemelor de sănătate

Principalele instituții publice implicate în managementul sistemului sanitar sunt Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate.

Ministerul Sănătății este în principal responsabil pentru elaborarea strategiei și reglementarea sectorului, însă păstrează responsabilități semnificative și în furnizarea și finanțarea serviciilor. În acest scop, el conduce 53 de spitale, serviciul de ambulanță, serviciile de urgențe medicale și implementează 15 programe naționale de sănătate publică. MS finanțează și o parte semnificativă din investițiile în spitale publice. La nivel județean, MS are 42 de direcții județene de sănătate (inclusiv în municipiul București).

Casa Națională de Asigurări de Sănătate este unicul plătitor pe piața asigurărilor sociale de sănătate. Ea coordonează 42 de case județene de asigurări de sănătate (inclusiv orașul București) și casa de asigurări pentru angajații din apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție. CNAS este o instituție autonomă aflată sub coordonarea MS. Șeful CNAS este numit de către Primul-ministru.

Institutul Național de Sănătate Publică este responsabil pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de sănătate publică. El joacă un rol important în supravegherea și controlul epidemiologic și în promovarea sănătății. Este subordonat MS.

Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este organismul de reglementare și autorizare pentru medicamente și dispozitive medicale. Implementează sistemele de farmacovigilență și evaluare a tehnologilor medicale pentru medicamente. Este subordonat MS.

Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate este responsabilă pentru dezvoltarea și implementarea standardelor de acreditare aplicabile tuturor furnizorilor de servicii. Este subordonată Guvernului.

1. http://www.ms.ro/

(site accesat ultima data pe 10 ianuarie 2021)

2. https://assmb.ro/

(site accesat ultima data pe 12 ianuarie 2021)