NP 115-04 Normativ

1. GENERALITATI

1.1. Prezentul normativ se refera la proiectarea infrastructurilor din beton si beton armat pentru poduri si podete de cale ferata normala si ingusta, de sosea si combinate. Prevederile prezentului normativ sunt valabile si in cazul viaductelor sau pasajelor denivelate.

1.2. Terminologia si simbolurile utilizate in normativ sunt in concordanta cu recomandarile Societatii Internationale de Mecanica Pamanturilor si Inginerie Geotehnica (I.S.S.M.G.E.) si corespund celor utilizate in prenormele europene legate de proiectarea geotehnica.

1.3. Infrastructura unei constructii in general este alcatuita dintr-o substructura si fundatii. In cazul infrastructurilor de poduri, substructura este elevatia pilei sau culeei. Aceasta este alcatuita la randul ei dintr-o parte intermediara in contact cu fundatia la nivelul rostului elevatie fundatie si respectiv o parte superioara care face legatura cu suprastructura si cu terasamentul in cazul culeelor. Elevatia are rolul de a prelua incarcarile de la suprastructura si de a le transmite fundatiilor. Proiectarea elevatiei ca substructura trebuie sa asigure conlucrarea cu fundatia. Fundatiile au rolul de a prelua, transmite si repartiza terenului de fundare incarcarile transmise de la suprastructuri prin intermediul elevatiei infrastructurii. Terenul de fundare constituie suportul constructiei si respectiv volumul de roca sau pamant care sufera deformatii induse de incarcarile transmise si repartizate de catre fundatii.

1.4. Fundatiile infrastructurilor podurilor, pot fi directe sau indirecte in functie de modul de transmitere a incarcarilor de la structura catre terenul de fundare.

1.5. Fundatiile infrastructurilor podurilor vor fi proiectate conform prezentului normativ luand in considerare reglementarile tehnice conexe si documentele tehnice normative de referinta prezentate in anexele I si II.

2. MATERIALE UTILIZATE PENTRU INFRASTRUCTURILE DE PODURI

2.1. Caracteristicile betoanelor utilizate la realizarea infrastructurilor de poduri se stabilesc de catre proiectant in functie de conditiile de mediu si influenta lor asupra durabilitatii betonului conform NE 012-99.

2.2. In cazul terenurilor de fundare fara ape agresive clasele uzuale pentru beton sunt: C16/20 in cazul fundatiilor directe si C20/25 pentru fundatiile indirecte si elevatii. In conditii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilesc conform prescriptiilor tehnice in vigoare.

2.3. Tipul de ciment ce se utilizeaza la prepararea betonului pentru infrastructurile de poduri se stabileste in functie de conditiile de mediu in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare.

2.4. Armatura necesara pentru realizarea infrastructurilor podurilor va fi de tipul otelurilor OB37, PC52 respectiv plaselor sudate din STNB. Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare.

2.5. Reglementarile tehnice conexe si documentele tehnice normative de referinta recomandate pentru calitatea materialelor utilizate la realizarea infrastructurilor de poduri (ciment, agregate, apa aditivi, otel etc.) sunt prezentate in anexele I-III.

3. ACTIUNI

3.1. Proiectarea infrastructurii este conditionata de dimensionarea completa a suprastructurii.

3.2. Solicitarile transmise infrastructurilor podurilor se determina in gruparile fundamentale si speciale de incarcari; se vor considera gruparile de incarcari utilizate la proiectarea suprastructurii si incarcarile determinate de actiuni aplicate direct infrastructurii (impingerea pamantului, presiunea apei etc.). Se vor respecta reglementarile in vigoare.

Documentul tehnic normativ de referinta pentru determinarea actiunilor date de temperatura exterioara este STAS 10101/23-75, iar in cazul actiunilor seismice se va tine seama de prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare.

Pentru calculul impingerii active si rezistentei pasive a pamantului asupra infrastructurilor de poduri se recomanda utilizarea teoriei lui Coulomb in conditii statice respectiv metoda Mononobe-Okabe in conditii dinamice.

3.3. Pentru proiectarea si verificarea infrastructurilor de poduri in gruparile de calcul considerate toate actiunile se reduc in centrul de greutate al rostului elevatie-fundatie si respectiv al talpii fundatiei. Astfel se obtin valorile eforturilor sectionale (N, M, T - forta axiala, moment incovoietor si forta taietoare) necesare verificarilor ulterioare.

4. CERCETAREA SI CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE

4.1. CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE

4.1.1. Studiile geotehnice necesare proiectarii si realizarii infrastructurilor de poduri vor fi realizate conform normelor in vigoare.

4.1.2. Incadrarea preliminara a unei infrastructuri de poduri intr-o categorie geotehnica se va face inainte de cercetarea geotehnica a terenului. Infrastructurile de poduri se incadreaza in categoriile geotehnice 2 si 3 definite astfel:

- Categoria geotehnica 2 corespunde tipurilor conventionale de lucrari si fundatii, fara riscuri majore sau conditii de teren si de solicitare neobisnuite sau exceptional de dificile. Lucrarile ingineresti care se incadreaza in aceasta categorie geotehnica necesita investigarea geotehnica a terenului, dar pot fi utilizate metode de rutina pentru incercarile de laborator si de teren respectiv pentru proiectarea si executia lucrarilor.

- Categoria geotehnica 3 include infrastructurile de dimensiuni mari sau iesite din comun, care implica riscuri majore privind conditiile de teren si/sau de incarcari exceptional de mari.

4.1.3. Cercetarea terenului de fundare pentru infrastructurile de poduri trebuie efectuata in functie de incadrarea in categoriile geotehnice mentionate.

4.1.4. Categoria geotehnica 2 presupune studii de arhiva si realizarea de investigatii geotehnice specifice. Ca un minim, cercetarea terenului de fundare va consta din:

- recunoasterea amplasamentului, cu indicarea pozitiei constructiilor si utilitatilor invecinate;

- recunoastere topografiei si geomorfologiei regiunii amplasamentului;

- cercetarea hartilor si memoriilor geologice aferente zonei;

- consultarea investigatiilor geotehnice anterioare pe amplasament si a datelor privind experienta de construire pe amplasament sau in zona;

- stabilirea conditiilor hidrologice si hidrogeologice pe amplasament;

- definirea gradului seismic al amplasamentului.

4.1.5. Categoria geotehnica 3 presupune investigatii suplimentare fata de cele impuse la categoria geotehnica 2, ca de exemplu incercari geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizati intr-un calcul de interactiune teren-structura prin metode numerice.

4.1.6. Numarul punctelor de investigatie geotehnica trebuie sa fie ales astfel incat sa se poata determina proprietatile terenului si variabilitatea acestora in lungul podului. Distanta intre aceste puncte este cuprinsa, in general, intre 10 m si 50 m in lungul podului, iar adancimea de cercetare va fi corelata cu adancimea de fundare. In plus, daca sistemul de preluare a impingerii pamantului al elevatiei infrastructurii consta din ancoraje, investigatiile geotehnice trebuie sa se extinda pe distanta si la adancimea necesara pentru a se obtine proprietatile straturilor in care se vor fixa aceste ancoraje.

4.1.7. Se va da o atentie deosebita urmatoarelor aspecte care sunt importante la realizarea infrastructurilor:

- prezenta unor pamanturi granulare cu permeabilitati ridicate si cu pericol de antrenare hidrodinamica sau a unor cavitati (naturale sau artificiale) care pot produce tasari suplimentare;

- prezenta unor blocuri sau altor obstacole care pot provoca dificultati la excavare (cu estimarea marimii si distributiei acestora);

- prezenta unor roci sau altor materiale tari care pot provoca dificultati pe parcursul excavarii si impune utilizarea unor echipamente speciale;

- agresivitatea chimica a apei subterane, pamanturilor sau rocilor.

In cazul fundatiilor asezate sau incastrate intr-o roca de baza, se va determina nivelul la care se intalneste roca pe directie longitudinala si transversala podului; trebuie de asemenea determinate caracteristicile rocii, inclusiv gradul de alterare si de fisurare, prezenta unor straturi de argila foarte moale sau turba care pot conduce la frecari negative si tasari suplimentare.

O etapa importanta este obtinerea de informatii privind regimul apei subterane, ca de exemplu:

- nivelul apei in foraje si piezometre precum si fluctuatiile acestuia in particular in timpul iernii si a primaverii;

- hidrogeologia amplasamentului, incluzand miscarile apei subterane si variatiile de presiuni in apa;

- nivelurile extreme ale apei

NP 115 04 Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri -Generalitati-Materiale utilizate pentru infrastructurile de poduri-Actiuni-Cercetarea si calculul terenului de fundare-Prescriptii generale de proiectare pentru elevatiile si fundatiile infrastructurilor de poduri-Date constructive