Studiu de caz privind dinamica și viitorul integrării europene

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 ISTORICUL SI EVOLUTIA UNIUNII EUROPENE
1.1 IDEEA ORGANIZARII EUROPENE IN ISTORIE
1.2 PREMISELE CREARII COMUNITATILOR EUROPENE
1.3 APARITIA COMUNITATILOR EUROPENE
1.4 DE LA COMUNITATE LA UNIUNEA EUROPEANA
1.5 INCERCARI DE A CONTRACARA DEZECHILIBRUL PRODUS PRIN INFIINTAREA COMUNITATILOR (A. E. L. S. )
1.6 MODIFICARI CARE NU AU BULVERSAT ECONOMIA SISTEMULUI INSTITUIT PRIN TRATATELE ORIGINARE
1.6.1 TRATATUL DE FUZIUNE
1.6.2 TRATATELE BUGETARE
1.6.3 DESEMNAREA MEMBRILOR PARLAMENTULUI EUROPEAN
1.7 CRIZE SI ESECURI
1.8 NOI EFORTURI PENTRU A CREA O COMUNITATE POLITICA
1.8.1 PLANUL FOUCHET
1.8.2 RAPORTUL TINDEMANS
1.8.3 RAPORTUL DAVIGNON
1.9 FUNCTIILE UNIUNII EUROPENE
1.9.1 FUNCTIA ALOCATIVA (PENTRU A STIMULA EFICIENTA, ABUNDENTA SI DEZVOLTAREA)
1.9.2 FUNCTIA DE REGLARE SI STABILIZARE
1.9.3 FUNCTIA REDISTRIBUTIVA
2 STATELE MICI SI ECHILIBRUL INTERIOR AL UE: PROBLEME INSTITUTIONALE
2.1 STATELE MICI SI EXTINDEREA UNIUNII
2.1.1 STATE MARI SI MICI
2.1.2 MULTE STATE MICI
2.1.3 ALTE STATE MICI
2.1.4 STATE MICI SI SARACE
2.2 MODIFICAREA ECHILIBRULUI INTERIOR
2.2.1 COMISIA
2.2.2 CONSILIUL DE MINISTRII
2.2.3 PARLAMENTUL EUROPEAN
2.2.4 STATELE MICI SI DRUMUL SPRE ADERARE
3 DINAMICA INTEGRARII
3.1 EFECTELE INTEGRARII
3.1.1 EFECTUL DE SPILL - OVER
3.1.2 EFECTUL DE CLIQUET
3.2 EUROPA CU MAI MULTE VITEZE CU GEOMETRIE VARIABILA
3.3 ANTAGONISMUL DINTRE APROFUNDAREA SI LARGIREA U. E.
3.3.1 CANDIDATELE ADMISE
3.3.2 CANDIDATELE RESPINSE
3.3.3 NEGOCIEREA CU TARILE DIN AELS
3.3.4 OBSTACOLE PENTRU NOII MEMBRI
3.3.5 EUROPA CENTRALA SI DE EST
3.3.6 IMPLICATIILE LARGIRII
3.4 O CALE DE VIITOR - DEPASIREA NOTIUNII DE STAT NATIUNE RESPECTAND IDENTITATILE NATIONALE
3.4.1 POATE UE SA DEVINA O SUPRAPUTERE
3.4.2 EXPANSIUNEA ESTE INVETABILA
3.4.3 NASTEREA STATELOR UNITE ALE EUROPEI ESTE PUTIN PROBABILA
3.4.4 PUTERILE TREBUIE ECHILIBRATE IN MOD ADECVAT
3.4.5 PROGRESUL VA FI GREU DE REALIZAT, INSA ESTE ESENTIAL
3.5 REDEFINIREA PROCESULUI DE INTEGRARE
4 PIATA COMUNA
4.1 DE LA UNIUNEA VAMALA LA PIATA UNICA
4.2 LIBERA CIRCULATIE A BUNURILOR
4.3 LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR
4.4 LIBERA PRESTATIE A SERVICIILOR
4.5 LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR
5 ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA
5.1 ACQUIS - UL COMUNITAR
5.1.1 CRITERII POLITICE
5.1.2 CRITERIILE ECONOMICE
5.1.3 ACQUIS
5.2 PROBLEMA ACCELERARII ADERARII ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA
5.2.1 DURATA PERIOADEI DE PREADERARE
5.2.2 REGULILE DE NEGOCIERE
5.2.3 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIILOR
5.2.4 EFECTELE ADERARII SI A ADOPTARII ACQUIS - ULUI COMUNITAR IN DOMENIUL COMERCIAL
5.2.5 CAPACITATEA FINANCIARA A ROMANIEI DE A SUPORTA COSTURILE APLICARII ACQUIS - ULUI COMUNITAR
6 CONCLUZII

Extras din licența:

Ideea organizarii europene a aparut inca din Antichitate, un prim exemplu de organizare politica regasindu-se la Roma, care, de la o comunitate restransa la dimensiunea unui stat, a realizat intr-o prima etapa unitatea peninsulei stabilind incetul cu incetul autoritatea sa in jurul intregii Mediterane si mai apoi pana la marginile lumii de la Atlantic la Marea Neagra si Marea Caspica. De la politica cetatii la politica dominatiei mondiale ab urbe ad orbem s-a ajuns la mundus romanus creat ca actiune militara.

Mundus romanus a adus securitate externa si interna locuitorilor imperiului favorizata de o retea densa de drumuri propice atat comertului cat si deplasarilor rapide ale unitatilor militare. Moneda romana a ajuns la o relativa stabilitate. Instalata pax romana a insemnat organizarea imperiului cu toate implicatiile sale inclusiv pe planul dreptului. Astfel prin edictul din 212 al imparatului Caracalla toti oamenii liberi din imperiu au devenit cetateni romani, o astfel de cetatenie nemaifiind intalnita pana la crearea Uniunii Europene.

Pe ruinele Romei s-a inchegat o noua unitate, de data aceasta nu economica ci spirituala unitatea lumii crestine, rupta si ea prin marea schisma din 1054 accentuand si rivalitatile politice.

Prima incercare de construire politica a Europei sub semnul crucii a apartinut lui Carol cel Mare. A fost o incercare de reconstruire a imperiului cezarilor, reusita numai partial, lipsindu-i o parte din continent, in principal partea rasariteana, Imperiul Bizantin rupt de Occident.

Revolutia franceza de la 1789 cu noile principii pe care le-a proclamat: drepturile omului si ale cetateanului, dar si drepturile popoarelor, Directoratul si mai apoi Imperiul au facut ca pentru cateva decenii o mare parte a Europei sa fie organizata pe model francez. Constructia napoleoniana facuta prin forta armelor s-a prabusit odata cu disparitia Imparatului. Infrangerea imperiului francez din 1815 a schimbat fata continentului: a inceput afirmarea Europei natiunilor. Confruntata cu numeroase dificultati, ca urmare a primului conflict mondial, Europa avea insa o problema prealabila de rezolvat, cea a existentei ei, problema aparuta in urma declinului sau politic.

Pentru prima data Statele Unite ale Americii s-au implicat in mod decisiv in solutionarea problemelor existente pe plan european.

Solutiile acestei probleme decurgeau insa dintr-o alegere politica. Pentru Europa a exista inseamna, deci, a avea capacitatea de a depasi anumite praguri politice, ceea ce presupune crearea unor institutii capabile de a lua decizii politice.

Problema Europei este inainte de toate problema institutiilor, cheie a progresului constructiei europene.

Aceasta putea fi rezolvata traditional in functie de doua conceptii: cea federalista sau cea diplomatica, a cooperarii. In sistemul cooperarii, organul care statueaza este colegiul statelor in unanimitate: statele sunt deci cele ce decid, fiind necesar votul negativ al unuia din ele pentru a impiedica ...

Bibliografie:

DICK LEONARD - "GHIDUL UNIUNII EUROPENE" - EDITURA TEORA, BUCURESTI, PAGINILE 184 - 190, 196 - 199, 2001

ION P. FILIPESCU, AUGUSTIN FUEREA - "DREPT INSTITUTIONAL COMUNITAR" - ACTAMI, BUCURESTI, PAGINA 9, 2000

JACKIE GOWER & JOHN REDMOND - "LARGIREA UNIUNII EUROPENE. PERSPECTIVE" - EDITURA CLUB EUROPA, BUCURESTI, PAGINILE 123 - 135, 2001

JEAN LOUIS QUERMMONE - MONTCHRESTIEN" - E. J. A. , PAGINA 143, 1994

LOUIS CARTOU - "UNIUNEA EUROPEANA" - "TRATATELE DE LA PARIS, ROMA, MAASTRICHT", DALLOZ - PARIS, PAGINA 45, 1996

PHILIPPE MOREAU DEFARGES - "INSTITUTII EUROPENE" - ARMAND COLIN, PARIS, PAGINA 5, 1995

SILASI GRIGORE - "UNIUNEA EUROPEANA SAU NOUA COMEDIE DIVINA" - EDITURA ORIZONTURI UNIVERSITARE, TIMISOARA, PAGINILE 222 - 226, 2004

SILASI GRIGORE - "INTEGRAREA MONETARA EUROPEANA - INTRE TEORIE SI POLITICA" - EDITURA ORIZONTURI UNIVERSITARE, TIMISOARA, PAGINILE 105 - 107, 2004

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiu de caz privind dinamica si viitorul integrarii europene
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2004
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
82 pagini
Imagini extrase:
68 imagini
Nr cuvinte:
32 351 cuvinte
Nr caractere:
169 133 caractere
Marime:
158.42KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Științe Politice
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Științe Politice
Sus!