Studiu analitic privind candidatura prezidențială, corupția, complicitatea și tratamentul sancționar

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 CONSIDERATII GENERALE
1.1 REFERINTE ISTORICE
1.2 PARTICIPATIA PENALA - DEFINITIE, CONDITII, FORME
2 COMPLICITATEA
2.1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FORMELE PARTICIPATIEI - COAUTORAT SI INSTIGARE
2.1.1 COAUTORATUL
2.1.2 INSTIGARE
2.2 COMPLICITATEA
2.2.1 DEFINITIE. CARACTERIZAREA GENERALA A COMPLICITATII
2.2.2 CONDITIILE DE EXISTENTA ALE COMPLICITATII CA FORMA A INFRACTIUNII
2.2.3 MODALITATILE SAU FORMELE COMPLICITATI
3 TRATAMENTUL SANCTIONATOR
3.1 SISTEME DE SANCTIONARE
3.2 SANCTIONAREA COMPLICELUI
3.3 CIRCUMSTANTELE PERSONALE SI REALE
3.3.1 CARACTERIZARE GENERALA
3.3.2 CIRCUMSTANTELE PERSONALE
3.3.3 CIRCUMSTANTELE REALE
4 CONCLUZII
5 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

In stiinta dreptului, ori de cate ori se construieste un sistem juridic la baza caruia se aseaza ideea de pluralitate (de multiplicitate), totdeauna, se opune acestei idei un element de unitate (de unificare) care serveste ca o axa in jurul caruia se innoada entitatile, care alcatuiesc pluralitatea. In cazul pluralitatii de infractori, ideea de pluralitate priveste subiectul activ al infractiunii, ceea ce inseamna ca, in loc de un singur subiect activ, exista mai multi subiecti activi.

In antichitate mai toate legiuirile stabileau raspunderea colectiva in sensul ca toti cei ce luau parte la savarsirea unei infractiuni raspundeau deopotriva; ba, uneori, aceasta raspundere se extindea si asupra familiilor celor vinovati.

O veche lege ateniana prevedea expres ca cel care indeamna la crima se pedepseste la fel cu cel care savarseste crima. 2 In schimb, in dreptul ebraic, imprejurarea ca un fapt fuseses savarsit de mai multi diminua pedeapsa pentru toti participantii pe motiv ca nici unuia nu i se poate atribui faptul intreg.

In dreptul roman, cu toate ca intalnim atat termenul de participare cat si denumiri pentru toate formele de participare (participes, socii, ministri) materia participatiunii nu a fost reglemetata expres.

Ceea ce consacra sistemul roman era sistemul parificarii, in sensul ca participantii erau supusi la aceeasi pedeapsa.

In dreptul barbar, existand raspundere colectiva, chestiunea participatiunii nu interesa; totusi, incetul cu incetul, au aparut oarecari diferentieri de tratament pentru unele categorii de participanti.

Legiuirile din evul mediu admit tratamentul diferentiat. 3 Dreptul canonic a impins pana la extrem sistemul parificarii.

In, ultima parte a evului - mediu participatiunea a fost sistematizata serios, in sensul ca s-a facut o clasificare a participantilor, s-au stabilit conditiile participatiunii si s-a difedentiat tratamentul juridic pentru fiecare categorie de participanti.

Aceasta sistematizare a folosit ca punct de plecare pentru legislatiile statutare ale Statelor Italiene si de legiuirile dun epoca intermediara.

Cele mai multe legislatii penale moderne au adoptat sistemul diferentierii de tratament. Totusi sistemul parificarii a fost consacrat de mai multe coduri precum: codul penal din 1810, de codul penal austriac din 1852, de codul suedez din 1864, de codul penal rus din 1903. In legiuirile mai noi, se remarca o tendinta de reintoarcere la sistemul parificarii cu latitudinea lasata judecatorilor de a diferentia ei pedeapsa.

Au revenit astfel la sistemul parificarii: codul penal spaniol 1928, art. 45 si urmatoarele; codul penal italian 1930, art. 110 si urmatoarele; codul penal sovietic 1933, art. 17 si 18; codul penal elvetian 1937, art. 25, etc.

4 Codul penal norvegian din 1902 a inlaturat participatiunea, consacrand sistemul pluralist.

Unele legiuiri definesc doar diferitele categorii de participanti (sistemul francez); altele disciplineaza si anumite situatii speciale privind cooperarea mai multor ...

Bibliografie:

M. BASARAB - "DREPT PENAL" - PARTEA GENERALA, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1983

CONSTANTIN BULAI - "DREPT PENAL ROMAN" - PARTEA GENERALA, CASA DE EDITURA SI PRESA SANSA S. R. L. , BUCURESTI, 1992

COSTICA BULAI - "MANUAL DE DREPT PENAL" - PARTEA GENERALA, EDITURA ALL, BUCURESTI, 1997

A. BOROI - "DREPT PENAL" - PARTEA GENERALA, EDITIA A - III - A CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE INTERVENITE PANA LA 1 OCT. 2001, EDITURA ALL BECK, BUCURESTI, 2001

IOAN CETERCHI, GHEORGHE CRONT, IOAN FLOCA, VALENTIN AL. GEORGESCU, NICOLAE GRIGORAS, VLADIMIR HANGA, ALEXANDRU HERLEA, LIVIU P. MARCU, IOAN MATEI, DAMASCHIN MIOC, OVID SACHELARIE, NICOLAE STOICESCU, PETRE STRIHAN, VALERIU SOTROPA, ROMULUS VULCANESCU - "ISTORIA DREPTULUI ROMANESC" - VOL. I, EDITURA ACADEMIEI R. S. R. , BUCURESTI, 1980

"BULETINUL JURISPRUDENTEI" - CULEGERE DE PRACTICA JUDICIARA, 1997 - 1998, EDITURA LUMINA LEX, 1998

"BULETINUL JURISPRUDENTEI" - CULEGERE DE PRACTICA JUDICIARA, 1999, EDITURA LUMINA LEX, 2000

"BULETINUL JURISPRUDENTEI" - CULEGERE DE PRACTICA JUDICIARA, 2000, EDITURA LUMINA LEX, 2001

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiu analitic privind canditatura prezidentiala coruptia, complicitatea si tratamentul sanctionar
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2003
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
51 pagini
Imagini extrase:
73 imagini
Nr cuvinte:
22 367 cuvinte
Nr caractere:
112 215 caractere
Marime:
72.54KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Științe Politice
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Științe Politice
Sus!