Dintotdeauna oamenii au simti nevoia sa se asocieze. Dorinta asocierii este explicabila deoarece omul, prin structura sa bio-psiho-sociala aspira la satisfacerea trebuintelor sale.
Indeplinirea acestor trebuinte se putea realiza, doar prin conjugarea eforturilor tuturor oamenilor existenti intr-o anumita arie geografica. Asa au aparut primele forme de asociere umana.
Dar nici o societate nu putea dainui fara o anumita ordine. Asa a aparut statul, inteles ca forma superioara de organizare a unei colectivitati umane, in care existau anumite structuri specializate separate de restul vietii sociale, fiecare avand o competenta bine delimitata.
Conceptul de stat de drept evoca astazi, in sensul sau cel mai general, faptul ca, organele statului nu se pot sustrage in activitatea lor exigentelor dreptului. In felul acesta se asigura garantarea libertatii umane.
Pentru a exista un stat de drept nu este suficient sa se instaureze un mecanism juridic care sa garanteze respectarea legii ci este necesar ca acestei legi sa i se dea un anumit continut, inspirat de ideea promovarii drepturilor si libertatilor umane in spirit liberal si democratic cuprinzand reglementari bazate pe eficienta drepturilor si libertatilor proclamate.
Astazi, statele care se proclama de drept au prevazute in constitutii urmatoarele principii fundamentale: separatia puterilor, democratismul, ocrotirea formelor diversificate ale proprietatii, garantarea drepturilor si libertatilor pentru toti cetatenii, independenta justitiei, pluralismul politic, eligibilitatea reprezentantului puterii.
Dupa 1989 Romania a reintrat in randul statelor de drept, impartasind si ea principiul pluralismului politic.
Constitutia din noiembrie 1991, in art. 8, prevede: pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
S-a crezut ca, societatea in care isi exprima vointa un singur partid, nu poate progresa corespunzator. Progresul este expresia concurentei cu altul si nu cu sine insusi. Existenta mai multor partide conduce (cel putin din punct de vedere ideologic) la un progres al societatii.
Partidele politice sunt considerate a fi un produs al democratiei liberale reprezentative. Chiar daca azi, ele nu pot exista in absenta unui text constitutional, initial, partidele au luat nastere in absenta unor asemenea reglementari. Ele au aparut prin asocierea mai multor persoane, care urmareau mai buna reprezentare a intereselor lor.
Accesul la putere a acestora, a facut si face posibila, indeplinirea scopurilor propuse. Motivele ce au stat si stau la baza constituirii partidelor sunt diverse; ele corespund necesitatilor psiho-economice ale membrilor sai.
Unele dintre partidele aparute, au reprezentat interesele unui grup restrans de indivizi, aceasta, in dauna interesului general. De aceea, pentru a preintampina aparitia pe viitor a unor astfel de partide politice, s-au instituit numeroase garantii juridice (legi care interzic infiintarea unor partide politice ...
MURARU IOAN - "DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE" - VOL. II, EDITURA ACTAMI, BUCURESTI, PAG. 30 - 31, 1995
TUDOR DRAGAN - "DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE" - TRATAT ELEMENTAR, VOL. II, EDITURA LUMINALEX, PAG. 45 - 46, 1998
IONESCU CRISTIAN - "DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE" - EDITURA LUMINALEX, BUCURESTI, PAG. 313, 1997
DIMITRIE GUSTI - "SOCIOLOGIA NATIUNII SI A RAZBOIULUI" - EDITURA FLOAREA ALBASTRA, BUCURESTI, PAG. 78, 1995
PAUL NEGULESCU, GEORGE ALEXIAN - "TRATAT DE DREPT PUBLIC" - EDITURA CASA SCOALELOR, BUCURESTI, PAG. 369, 1943
GEORGE VOICU - "PLURIPARTIDISMUL - O TEORIE A DEMOCRATIEI" - EDITURA ALL TIMISOARA, PAG. 19 - 24, 26 - 27, 1998
EMIL CERNEA, EMIL MOLCUT - "ISTORIA STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC" - EDITURA PRESS MIHAELA S. R. L. , BUCURESTI, PAG. 213, 214, 1999
MIHAI MANEA, BOGDAN TEODORESCU - "ISTORIA ROMANILOR DE LA 1821 PANA IN 1989" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R. A. , BUCURESTI, 1998
PETRE P. NEGULESCU - "PARTIDELE POLITICE" - EDITURA GARAMOND, BUCURESTI, PAG. 55, 56
MIHAI MANOILESCU - "DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE" - EDITURA GARAMOND, PAG. 196
ILEANA PETRAS - VOICU - "INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE POLITICA" - VOL. I, CASA DE EDITURA TRANSILVANIA PRESS, PAG. 178, 1994
PIERRE PACTET - "INSTITUTIONS POLITIQUES DROIT CONSTITUTIONAL" - EDITURA MASSON, PARIS, MILANO, BARCELONA, BONN, PAG. 132, 1991
ION DELEANU - "DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE - TRATAT" - VOL. I, EDITURA EUROPA NOUA, BUCURESTI, PAG. 214, 215, 1996
FRANCOIS BORELLA - "LES PARTIS POLITIQUES DANS LA FRANCE DAUJOURDHUI" - EDITTIONS DU SEUILL, A 4 - A EDITURA, PAG. 23, 1981
JEAN BAUDOUIN - "INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE POLITICA" - EDITURA AMARCORD TIMISOARA, PAG. 220, 221, 1999
VICTOR DUCULESCU - "DREPT CONSTITUTIONAL COMPARAT" - EDITIA A II - A, VOL. I, EDITURA LUMINA LEX, BUCURESTI, PAG. 339 - 345, 1999
IONESCU CRISTIAN - "SISTEME CONSTITUTIONALE CONTEMPORANE" - EDITURA LUMINA LEX, BUCURESTI, PAG. 449 - 450, 1997
ALAIN MONCHABLON - "CARTEA CETATEANULUI" - EDITURA HUMANITAS, BUCURESTI, PAG. 152 - 153, 1991
IONESCU CRISTIAN - "SISTEME CONSTITUTIONALE CONTEMPORANE" - CASA DE EDITURA SI PRESA SANSA S. R. L. , BUCURESTI, PAG. 149 - 150, 1994
GHEORGHE LENCAN STOICA - "INTRE LIVORNO SI RIMINI O DISTANTA DE SAPTE DECENII" - ANALIZA ISTORICOPOLITICA A COMUNISMULUI ITALIAN, REVISTA "SOCIETATE SI CULTURA", NR. 3, PAG. 7 - 9, 1991
IONESCU CRISTIAN - "SISTEME CONSTITUTIONALE CONTEMPORANE" - EDITURA LUMINA LEX, BUCURESTI, PAG. 428 - 230, 1997
ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI ROMANIEI PRIVIND MODIFICAREA LEGII NR. 27/1996, PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI NR. 133/26 IUNIE 1996
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
