Nu exista un concept bine definit si larg acceptat al violentei. Multi comentatori contemporani au vazut in violenta un termen care sufera o devalorizare conceptuala sau o entripie semantica. Philip Schlesinger spune ca el este folosit de obicei ca parte a discursului despre patologia sociala in care suntem permanent ameninatati cu dezordinea si declinul. Dupa Chesnais este un discurs mai mult decat alarmist; este catastrofist. A vorbi despre violenta contemporana este un lucru foarte complicat si cuprinzator. Inseamna a aduna multe manifestari diverse ale folosirii fortei si efectele lor.
Acestea ar putea include toate actele negative sau orice violenta criminala, dezordine publica sau actiuni militare. Un pas important in intelegerea locului pe care il are violenta in societatea contemporana este considerarea ei in raport cu statul modern. Aici trebuie insa sa facem diferenta intre tipuri de state.
Este necesar insa, inainte de a se trece la o astfel de incercare sa se precizeze pe scurt ce s-ar putea intelege prin violenta.
Definirea acestui termen este un lucru cat se poate de relativ. Toata lumea cunoaste binecunoscutul slogan, aproape cliseistic, ca un individ care pentru o cultura este un terorist, pentru alta este un luptator pentru libertate.
Trebuie restransa astfel sfera termenului. Acest lucru ne poate oferi un simt al proportiilor in legatura cu gradul de violenta al timpului nostru si poate contracara efectul inflationist al tratarii violentei in mod nediscriminator. Astfel, Chesnais defineste violenta: Violenta in sensul strict, singura forma de violenta care este masurabila si indiscutabila este violenta fizica. Este vatamarea directa a persoanelor; are trei caracteristici: este brutala, externa si dureroasa. Este definita prin folosirea concreta a fortei. Schlesinger citeaza si alte cateva definitii restrictive ale violentei, pentru a ilustra problemele impuse de aceasta. Exista astfel o formulare oarecum similara cu cea a lui Chesnais, cea a sociologului Robin Williams, care spune: cele mai clare cazuri de violenta sunt cele care produc neplaceri fizice, sunt intentionale, sunt active mai degraba decat pasive si sunt directe in efectele lor.
Nu in ultimul rand, una dintre cele mai reusite definitii ale violentei ne-o da filozoful Ted Honderich, care sugereaza ca: Un act de violenta.
este o utilizare a unei forte considerabile sau distrugatoare impotriva oamenilor sau a obiectelor, o folosire a fortei care incalca o norma. Totusi problema este mult mai profunda. A defini violenta nu trebuie sa insemne un protocol pentru studiul si analiza ei.
Caderea de acord asupra unei definitii, ar insemna dezacordul fata de detaliile legate de categorizarile ulterioare. Chesnais clasifica violenta in doua mari categorii, privata si colectiva. In cea privata include crima, sinuciderea si accidentul. In cea colectiva incorporeaza terorismul sovietic de stat si terorismul antistatal occidental. Williams distinge ...
ASADI MOHAMAD - KORAN - "A SCIENTIFIC ANALYSIS" - LAHORE, IPU, 1992
ARQUILA J. , RONFELD D. - "THE ADVENT OF NETWAR" - ANALYTIC BACKROUND, STUDIES IN CONFLICT & TERRORISM, NR. 22, 1999
BAUDRILLARD JEAN - "A LOMBRE DE MAJORITES SILENCIEUSES" - DENOEL - GONTHIER, PARIS, 1978
BEHR EDWARD - "AMERICA DE CARE NE TEMEM" - EDITURA HUMANITAS, BUCURESTI, 1999
BORRADORI GIOVANNA - "LE CONCEPT DE 11 SEPTEMBRE. DIALOGUES A NEW YORK (OCTOMBRE - DECEMBRE 2001)" - GALILEE, PARIS, 2004
BOURDIEU PIERRE - "OUTLINE OF A THEORY OF PRACTICE" - CAMBRIDGE UNIVERSITY PRESS, CAMBRIDGE, 1977
BRUCK PETER A. - "CRISIS AS SPECTACLE: TABLOID NEWS AND THE POLITCS OF OUTRAGE", 1990
CHESNAIS J. C. - "HISTOIRE DE LA VIOLENCE EN OCCIDENT DE 1800 A NOS JOURS" - LAFFONT, PARIS, 1981
DARWIN CHARLES - "CALATORIE IN JURUL LUMII LA BORDUL VASULUI BEAGLE, BARLOW, NORA" - LONDON: LONDON: PILOT PRESS, 1945
DOBRY M. - "SOCIOLOGIE DES CRISES POLITIQUES" - PARIS, PFNSP, 1992
FARNEN R. F. - "TERORISM AND MASS - MEDIA: A SYSTEMATIC ANALYSIS OF A SYMBIOTIC PROCESS" - TERRORISM, VOL. 13, 1990
FICEAC BOGDAN - "TEHNICA MANIPULARII" - EDITURA NEMIRA, BUCURESTI, 1997
GARCIN - MARROU ISABELLE - "MEDIA VS. TERORISM" - TRITONIC, BUCURESTI, 2005
GRAMSCI ANTONIO - "STATE AND CIVIL SOCIETY" - INTERNATIONAL PUBLISHERS, NEW YORK, 1971
HACKER FREDERICK J. - "TERREUR ET TERRORISME" - FLAMARION, PARIS, 1976
HEWITT CHRISTOPHER - "THE AFFECTIVENESS OF ANTI - TERRORIST POLICIES, UP OF AMERICA" - NEW YORK, 1984
HONDERICH TED - "VIOLENCE FOR EQUALITY: INQUIRIES IN POLITICAL PHILOSOPHY" - HARMONDSWORTH: PENGUIN, LONDON, 1980
HUNTINGTON SAMUEL - "THE CLASH OF CIVILIZATIONS" - FOREIGN AFFAIRS, 1993
KEPEL G. - "LE PROPHETE ET LE PHARAON: LES MOUVEMENTS ISLAMISTES DANS L EGIPTE CONTEMPORAINE" - LA DECOUVERTE, PARIS, 1984
KIERAN MATTHEW - "MEDIA ETHICS" - ROUTLEDGE, LONDON, 1998
MARRET JEAN - LUC - "TEHNICILE TERORISMULUI" - EDITURA CORINT, BUCURESTI, 2002
MOWLANA HAMID - "THE ROLE OF THE MEDIA IN THE US - IRANIAN CONFLICT" - BOULDER, CO: WESTVIEW, 1984
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
