Analiza delegării legislative în limita constituției

Ideea unor multiple puteri in stat, a unor tipuri distincte de activitati si a necesitatii corelarii raporturilor dintre ele este intalnita inca din antichitate. In lucrarea Politica, Aristotel amintea de trei parti in stat, care, odata bine organizate, statul intreg este bine organizat: Ideea este reluata si argumentata de ideologii burgheziei in conditiile luptei pentru limitarea puterii monarhului, J. Loke facand in aceasta perioada o deosebire clara intre puterea legislativa si puterea executiva.

Fundamentarea acestui principiu insa, apartine ganditorului francez Montesquieu care, in lucrarea L Esprit des lois, publicata in anul 1748, a argumentat necesitatea organizarii puterii politice, pe baza separatiei puterilor in stat, pornind de le imperativul protejarii libertatii persoanei, a cetateanului. Rudimente ale aplicarii principiului separatiei puterilor in stat in tara noastra se intalnesc din anii 1831-1832. Astfel, potrivit Regulamentelor organice din Munernia si Moldova, puterea legiuitoare apartinea Domnului si Adunarii obstesti, iar puterea executiva apartinea Domnului. Apoi, potrivit Conventiei de la Paris din anul 1858, puterea legislativa apartinea hospodarului Adunarii elective si Comisiei centrale, puterea executiva apartine hospodarului, iar puterea judecatoreasca Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu sediul la Focsani. Asemanator este realizat principiul separatiei puterilor in stat prin Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, in anul 1864, potrivit caruia puterea legiuitoare apartinea Domnului, Adunarii ponderatoare si Adunarii elective, puterea executiva apartinea Domnului, iar cea judecatoreasca Inaltei Curti.

Constitutia din 29 iunie 1866 prevedea in acest sens ca puterea legislativa, potrivit articolului 32, se exercita colectiv de catre Domn si Reprezentanta Nationala, puterea executiva este incredintata Domnului, in virtutea articolului 35, iar puterea judecatoreasca se exercita de curti si tribunale. Deasemenea, Constitutia din anul 1923 organizeaza puterile statului potrivit aceluiasi principiu. De asemenea, aceste legi fundamentale ale Romaniei nu prevedeau posibilitatea Guvernului de a emite acte cu forta legii, dar pe cale cutumiara se considera ca acest lucru este acceptabil. Referindu-se la aceasta, Paul Negulescu preciza: Constitutia noastra admite principiul separatiei puterilor in stat, dar cu colaboratiune, puterile colaboreaza intr ele pentru a asigura bunul mers al statului, asa puterea exacutiva are un drept de participatiune la opera de legiferare prin faptul ca se recunoaste puterii executive dreptul de intiativa a legilor (articolul 35), dreptul de a coresponda cu Parlamentul prin mesaje, dreptul de sanctiune al legilor, dreptul de dizolvare si prorogare, puterea legislativa, la randui ei, margineste drepturile puterii executive prin votarea bugetului (articolul 114), prin controlul cheltuielilor facute (articolul 115), prin drepturile de interpelare, care poate duce la votarea unei ...

IOAN VIDA - PUTEREA EXECUTIVA SI ADMINISTRATIA PUBLCA, EDITURA REGIA AUTONOMA "MONITORUL OFICIAL", BUCURESTI, 1994

IOAN VIDA - MANUAL DE LEGISTICA FORMALA (INTRODUCERE IN TEHNICA SI PROCEDURA LEGISLATIVA), EDITURA LUMINA LEX, BUCURESTI, 2000

ION DELEANU - DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE - VOL. II, EDITURA FUNDATIA "CHEMAREA", IASI, 1993

ION DELEANU - DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII PUBLICE - TRATAT II, EDITURA EUROPA NOVA, BUCURESTI, 1998

MURARU, M. CONSTANTINESCU - STUDII CONSTITUTIONALE, EDITURA ACTAMI, BUCURESTI, 1996

M. CONSTANTINESCU, A. IORGOVAN, I. DELEANU, I. MURARU, F. VASILESCU, IOAN VIDA - CONSTITUTIA ROMANIEI, EDITURA REGIA AUTONOMA "MONITORUL OFICIAL", BUCURESTI, 1992

VASILE GIONEA, NICOLAE PAVEL - CURS DE DREPT CONSTITUTIONAL, EDITURA HOLDING REPORTER, BUCURESTI, 1998

I. MURARU, M. CONSTANTINESCU - CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI, EDITURA ALBATROS, 1997