Ne aflam la inceputul secolului XXI, intr-o lume care ne ingrijoreaza profund si care totusi este plina de cele mai extraordinare promisiuni pentru viitor. Este o lume in plina si continua schimbare, marcata de adanci conflicte, tensiuni si divizari sociale, dar si de agresiunea distructiva a tehnologiei moderne asupra mediului inconjurator. Si, totusi, avem posibilitatea de a ne controla destinul si de a ne crea o viata mai buna, imposibil de imaginat de generatiile anterioare. Cum s-a format aceasta lume? De ce conditiile noastre de viata sunt atat de diferite de cele ale parintilor si bunicilor nostri? In ce directii se va produce schimbarea in viitor? Aceste intrebari si multe altele sunt o preocupare primordiala in societate, un domeniu de studiu cu un rol fundamental, in consecinta, in cultura intelectuala moderna.
Pentru toate aceste intrebari s-a nascut si dezvoltat sociologia, stiinta specializata mai ales in studiul relatiilor interumane a diferitelor tipuri de colectivitati si grupuri sociale, stiinta a societatii globale in unitatea si diversitatea ei, dar si ca stiinta aplicativa, a observatiei sistemice si a experimentelor sociale, ca o disciplina capabila sa contribuie la mai buna integrare a colectivitatilor sociale si a indivizilor in cadrul acestora.
Tocmai de aceea un numar mare de autori definesc sociologia ca o stiinta a vietii colective a oamenilor, a colectivitatilor si unitatilor sociale.
Astfel, sociologul polonez Jan Szczepanski, pornind de la ideea ca sociologia este o stiinta despre societate si ca notiunea de societate este o denumire generica pentru toate tipurile de colectivitati, considera ca sociologia poate fi definita ca stiinta colectivitatilor umane, iar obiectul cercetarilor acesteia il constituie fenomenele si procesele de aparitie a diferitelor forme de viata colectiva a oamenilor, structurile acestor colectivitati, fenomenele si procesele care intervin in cadrul acestora, interactiunile lor reciproce, fortele integratoare si fortele care disperseaza aceste colectivitati, mutatiile si transformarile care au loc in cadrul lor.
Constituindu-se ca stiinta distinctiva, sociologia face parte din ansamblul stiintelor empirice pentru ca: poseda un sistem conceptual specific cu ajutorul caruia realitatea obiectiva este transformata intr-un obiect de cercetare al stiintei; exista modalitati practice prin care se testeaza validitatea discursului.
Vizand raporturile omului cu ceilalti, ea are o sfera mult mai larga de cuprindere decat alte stiinte sociale si poate avea ca obiect de studiu: institutii sociale, grupuri sociale, comunitati umane teritoriale determinate (sate, orase), fenomene sociale (delicventa, sinucidere, etc.
) Activitatea la nivel empiric consta in abordarea concreta a realitatii sociale cu ajutorul metodelor si tehnicilor de investigatie empirica.
1. 2. Teoria investigatiei sociologice 1. 2. 1. Scopurile investigatiei sociologice Ne putem interesa de fenomenele exterioare noua, fie cele ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.