Anxietatea se defineste ca o reactie afectiva cu certe valente adaptative, cu conditia sa se manifeste ca raspuns dat la amenintari obiective, este starea in care persoana se dovedeste incapabila sa mobilizeze un pattern comportamental bine definit pentru a putea inlatura sau modifica acel eveniment sau obiect, respective acea interpretare, care ameninta realizarea vreunuia dintre obiectivele sale importante.
-tulburarea anxioasa generalizata -fobia specifica -fobia sociala -tulburarea obsesiv-compulsiva -tulburari de stress posttraumatic -tulburari anxioase fara alta specificare - 1. 3. ANXIETATEA SOCIALA Criteriile de diagnostic A.
O frica intensa si persistenta de una sau mai multe situatii sociale sau de functionare, in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii.
Individul se teme ca va actiona intr-un mod (sau va prezenta simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante. Nota: La copii, trebuie sa existe proba capacitatii de relatii sociale corespunzatoare etatii cu persoane familiare, iar anxietatea trebuie sa survina in situatiile cu egalii, nu doar in interactiunile cu adultii.
B. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate, care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational. Nota: La copii, anxietatea se poate exprima prin exclamatii, accese coleroase, stupefactie sau retragere din situatiile sociale cu persoane nefamiliare.
C. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. Nota: La copii, acest element poate fi absent.
D. Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar indurate cu o anxietate sau detresa intensa.
E. Evitarea, anticiparea anxioasa sau detresa in situatia (situatiile) sociala sau de funtionare temuta interfereaza semnificativ cu rutina normala, cu functionarea profesionala (scolara) sau activitatile sociale, ori cu relatia persoanei sau exista o detresa marcata in legatura cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel putin 6 luni.
G. Frica sau evitarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuzz, un medicament) ori ale unei conditii medicale generale si nu este explicata mai bine de alta tulburare mentala (de ex., panica cu sau fara agorafobie, anxietatea de separare, tulburarea dismorfica corporala, o tulburare de dezvoltare pervasiva sau tulburarea de personalitate schizoida). H. Daca este prezenta o conditie medicala generala ori alta tulburare mentala, frica de la criteriul A este fara legatura cu aceasta (de ex., frica nu este de balbism, de tremor in maladia Parkinson ori de manifestarea unui comportament alimentar anormal in anorexia nervoasa sau in bulimia nervoasa). De specificat daca: Generalizata: daca fricile include mai multe situatii sociale (a se lua, de asemenea, in consideratie diagnosticul additional de tulburare de personalitate evitanta). 1. 4. Elemente si tulburari associate Elemente descriptive si ...
BECK A. T. , EMERY G. , GREENBERG R. L. - "COGNITIVE THERAPY FOR THE EVALUATION ANXIETIES" - IN: LINDEMANN, C. G. , EDITOR, HANDBOOK OF THE TREATMENT OF THE ANXIETY DISORDERS, ARONSON, NORTHVALE, PAG. 235 - 260, 1996
DE JONG P. J. , PASMAN W. , KINDT M. , VAN DEN HOUT M. A. - "A REACTION TIME PARADIGM TO ASSESS COMPLAINT - SPECIFIC (IMPLICIT) DYSFUNCTIONAL BELIEFS" - BEHAVIOUR RESEARCH AND THERAPY 39, PAG. 101 - 113, 2001
TAYLOR S. E. , BROWN J. - "ILLUSION AND WELL - BEING: A SOCIAL PSYCHOLOGICAL PERSPECTIVE ON MENTAL HEALTH" - PSYCHOLOGICAL BULLETIN 103, PAG. 193 - 210, 1998
WELLS A. , CLARK D. M. - "SOCIAL PHOBIA: A COGNITIVE APPROACH" - IN: DAVEY, G. C. L. , EDITOR, PHOBIAS - A HANDBOOK OF THEORY, RESEARCH AND TREATMENT, JOHN WILEY, CHICHESTER, 1997
AGNOSTINELLI G. , BROWN J. M. , MILLER W. R. - "EFFECTS OF NORMATIVE FEEDBACK ON CONSUMPTION AMONG HEAVY DRINKING COLLEGE STUDENTS" - JOURNAL OF DRUG EDUCATION, 25, PAG. 31 - 40, 1995
BROWN T. A. , CHORPITA B. F. , BARLOW D. H. - "STRUCTURAL RELATIONS AMONG DIMENSIONS OF THE DSM - 4 ANXIETY AND MOOD DISORDERS AND DIMENSIONS OF NEGATIVE EFFECT, POSITIVE EFFECT, AND AUTONOMIC AROUSAL" - JOURNAL OF ABNORMAL PSYCHOLOGY107, PAG. 179 - 192, 1998
EGGLESTON A. M. , WOOLAWAY - BICKEL K. , SCHMIDT N. B. - "SOCIAL ANXIETY AND ALCOHOL USE: EVALUATION OF THE MODERATING AND MEDIATING EFFECTS OF ALCOHOL EXPECTANCIES" - JOURNAL OF ANXIETY DISORDERS18, PAG. 33 - 49, 2004
JONES W. H. , BRIGGS S. R. , SMITH T. H. - "SHYNESS: CONCEPTUALIZATION AND MEASUREMENT" - JOURNAL OF PERSONALITY SOCIAL PSYCHOLOGY 51, PAG. 629 - 639, 1986
TURNER S. M. , BEIDEL D. C. - "SOCIAL PHOBIA: CLINICAL SYNDROME, DIAGNOSIS AND COMORBIDITY" - CLINICAL PSYCHOLOGY REVIEW 9, PAG. 3 - 18, 1989
CARDUCCI B. J. - "SHYNESS: A BOLD NEW APPROACH" - HARPER COLLINS PUBLISHER, INC. , NEW YORK, 1999
FODOREANU LIANA - "PSIHIATRIE" - EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA "IULIU HATEGANU", CLUJ - NAPOCA, 2004
BAER J. S. , CAREY M. M. - "BIASES IN THE PERCEPTION OF THE CONSEQUENCES OF ALCOHOL USE AMONG COLLEGE STUDENTS" - JOURNAL OF STUDIES ON ALCOHOL 54, 54 - 60, 1993
BEDELL J. R. , LENNOX S. S. - "HANDBOOK FOR COMMUNICATION AND PROBLEM - SOLVING SKILLS TRAINING" - NEW YORK, WILEY, 1997
BURKE R. S. , STEPHENS R. S. - "SOCIAL ANXIETY AND DRINKING IN COLLEGE STUDENTS: A SOCIAL COGNITIVE THEORY ANALYSIS" - CLINICAL PSYCHOLOGY REVIEW, 19(5), PAG. 513 - 530, 1999
CHAMBLESS D. L. , CHERNEY J. , CAPUTO G. C. , RHEINSTEIN B. J. G. - "ANXIETY DISORDERS AND ALCOHOLISM: A STUDY WITH INPATIENT ALCOHOLICS" - JOURNAL OF ANXIETY DISORDERS1, PAG. 29 - 40, 1987
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
