Cu inceputul secolului al XIV-lea istoria romanilor din Tara Romaneasca intra intr-o noua faza. In locul voievodatelor de pana atunci de o parte si de alta a Oltului, avem de acum inainte o singura formatiune politica, care este principatul Tarii Romanesti.
Numele domnitorului tarii este Basarab.
O data cu el se incepe nu numai consolidarea din interior a statului, ci si din afara. El invinge in 1330 pe Carol Robert, regele Ungariei, afirmand prin aceasta cu succes independenta principatului sau impotriva tendintelor de suzeranitate din partea ungurilor.
Lui Basarab, ii urmeaza fiul sau Alexandru (1338-1364). In timpul domniei acestuia se intemeiaza in anul 1359 mitropolia Ungrovlahiei.
Atunci cand Nicolae Alexandru s-a adresat Patriarhiei de Constantinopol, cerandu-i sa recunoasca transferul lui Iachint de la Vicina la Curtea de Arges, a facut-o pentru doua motive. Mai intai pentru ca mitropolitul de Vicina depindea direct, in ordine ierarhica, de Patriarhie; numai acesta, prin sinodul ei, avea sa hotarasca asupra acestui scaun mitropolitan.
Era, deci o ratiune formala de ordin administrativ bisericesc. Dar mai era o alta, de alta natura, mai inalta. Patriarhia de la Constantinopol reprezenta institutia de capetenie a Ortodoxiei, era conducatoarea acestei ramuri a Bisericii crestine, cealalta ramura avand in fruntea ei pe Papa. Dupa cum catolicii se adresau Papei pentru orice chestiune de organizare superioara bisericeasca, tot asa ortodocsii se adresau patriarhului ecumenic de la Constantinopol.
Desigur, unii stapanitori politici, cum au fost cei din Balcani sarbi, bulgari, romani puteau la un moment dat, sa decida in materie de organizare si ierarhie bisericeasca, si fara asentimentul acestuia. Dar consacrarea superioara, legitimitatea, numai Patriarhia ecumenica putea s-o dea. De aceea si dorinta ca, pana la urma, sa fie obtinuta, ca starea de fapt sa capete si autoritatea starii de drept.
Atat in hotararea sinodala din mai 1359, cat si in scrisoarea adresata in acelasi timp de patriarh voievodului muntean, se arata ca transferarea lui Iachint se face cu asentimentul intre acesta si Nicolae Alexandru. Asentimentul era neaparat necesar, deoarece, la Bizant imparatul avea ultimul cuvant si in chestiunile religioase, nu numai in cele laice.
Mentinerea bunelor raporturi dintre Nicolae Alexandru si imparat isi are si ea explicatia ei. Fusese o vreme cand raporturile Tarii Romanesti cu Bizantul nu erau deloc bune. In 1323, Basarab trimisese un contingent de oaste sa ajute pe Mihail, tarul bulgarilor, in lupta impotriva Imperiului bizantin. Din aceasta cauza si raporturile cu Patriarhia ecumenica lasasera de dorit. Asa se explica fraza lui Iachint in scrisoarea sa din 1370, unde referindu-se la aceste raporturi, de dinainte de intelegerea din 1359, spune: se va parea si se va socoti lucru de lauda ca, odinioara, l-am adus prin cuvintele mele, pe marele voievod la daruri si la prietenie fata de marea ta sfintenie. Dar, si imparatul ...
BIANU, I. , SIMIONESCU DAN - "BIBLIOGRAFIA ROMANEASCA VECHE (1508 - 1830)" - BUCURESTI, 1944
BIANU, IOAN - "DOCUMENTE ROMANESTI, I" - (1576 - 1629), BUCURESTI, 1907
CORFUS, ILIE - "INSEMNARILE ANDRONESTILOR" - BUCURESTI, 1947
DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMANIEI (D. I. R. ), B. , TARA ROMANEASCA, XIII, XIV, XV, XVI, BUCURESTI, 1953
ENACEANU, GHENADIE - "CONDICA SFANTA" - BUCURESTI, 1886
FILITTI, I. C. - "ARHIVA GHEORGHE GRIGORE CANTACUZINO" - BUCURESTI, 1919
FONTES HISTORIAE DACO - ROMANAE" - VOL. IV, BUCURESTI, 1982
HURMUZAKI, IORGA - "DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR" - XIV, BUCURESTI, 1915
MIHORDEA, VASILE - "DOCUMENTE PRIVIND RELATIILE AGRARE IN SEC - AL XVIII - LEA" - BUCURESTI, 1961
PANAITESCU, P. - "DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL" - BUCURESTI, 1936
ARICESCU, C. D. - "ISTORIA REVOLUTIEI ROMANE DE LA 1821" - CRAIOVA, 1874
BALCESCU, NICOLAE - "OPERE" - BUCURESTI, 1953
BODOGAE, TEODOR - "AJUTOARELE ROMANESTI LA SFANTUL MUNTE ATHOS" - SIBIU, 1941
BOGDAN, IOAN - "RELATIILE TARII ROMANESTI CU BRASOVUL" - BUCURESTI, 1905
CIORAN, G. - "MANASTIREA STELEA DIN BUCURESTI" - BUCURESTI, 1947
CONSTANTINESCU, P. - "RELATIILE CULTURALE ROMANO - RUSE IN TRECUT" - BUCURESTI, 1954
DOBRESCU, NICOLAE - "CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII ROMANE" - SEC. AL XV - LEA, BUCURESTI, 1907
ANASTASESCU, IANCU - "DATE NOI DESPRE FERICITUL INTRU POMENIRE, MARELE IERARH DOSITEI FILITTI" - GB, NR. 9 - 10/1968
BALAN, C - TIN - "CATEVA CONSIDERATII DESPRE ACTIVITATEA POLITICA SI DIPLOMATICA A LUI MIHAI VITEAZUL" - REVISTA DE ISTORIE, BUCURESTI, 1975
BINDER, PAVEL - "CONTRIBUTII PRIVIND DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL IN TRANSILVANIA" - REVISTA DE ISTORIE, BUCURESTI, 1975
BULAT, T. G. - "MIHAI VODA VITEAZUL SI BISERICA OLTENIEI" - M. O. , NR. 5 - 6/1975
BULAT, T. G. - "O CONSPIRATIE BOIEREASCA CONTRA MITROPOLITULUI IGNATIE GRECUL AL UNGROVLAHIEI" - ARHIVELE BASARABIEI, NR. 2 - 3/1936
BULAT, T. G. - "PRECIZARI CU PRIVIRE LA DETRONAREA MITROPOLITULUI DOSITEI FILITTI SI INSCAUNAREA LUI IGNATIE DE ARTA DE CATRE RUSI" - ARHIVELE BASARABIEI, NR. 2/1930
COLUMBEANU, S. - "DATE CU PRIVIRE LA ECONOMIA AGRARA DIN TARA ROMANEASCA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XVIII" - STUDII, NR. 5/1962
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
