Psihicul reprezinta o organizare sistemica, ce include 4 mari categorii de mecanisme psihice: mecanismele informational-operationale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii si mecanismele psihice integratoare.
Traind intr-un mediu informational, omul are nevoie de o serie de instrumente care sa-i permita operarea adecvata cu informatii.
Unele dintre aceste instrumente sunt mecanismele psihice de prelucrare a informatiilor.
Prin toate, el prelucreaza informatiile, dar fiecare o face in felul sau, dispunand de functii specifice. Prin senzatii, omul capteaza, inregistreaza si efectueaza o prelucrare initiala destul de simpla a informatiilor.
La nivelul lor, nu-i sunt accesibile decat insusirile concrete simple, izolate ale obiectelor si fenomenelor, care sunt insa insuficiente pentru adaptarea rapida la mediu.
De aceea el recurge la perceptii, ca mecanisme psihice de prelucrare aprofundata nu a insusirilor, ci a obiectelor luate ca intreguri distincte, ca trasaturi ce contin elemente inter-relationale. La acest nivel omului ii este accesibila semnificatia obiectelor in virtutea careia, acestea capata valoare adaptativa. Perceptia este legata de aici si acum de ceea ce se intampla in prezent. Pentru a evoca experiente trecute, omul se serveste de reprezentare, prin intermediul careia isi reexprima experienta.
Unele dintre aceste mecanisme, dar mai ales senzatiile si perceptiile functioneaza la nivel intrasemantic, rolul lor fiind, mai ales, de a extrage informatii din semnale si de a asigura, traducerea ei in comportamente. Reprezentarea functioneaza la nivelul semantic al identificarii obiectelor.
Mecanismele de prelucrare primara a informatiilor, apar si se dezvolta in activitate, astfel incat ele sunt mijloace eficiente, ameliorativ-optimizatoare. In diferite lucrari de specialitate, termenul de senzatie, prezinta unele ambiguitati datorate disputelor teoretice in care a fost implicat. Psihologia contemporana ofera definitii de lucru, operationale ale senzatiei, uneori intr-o forma generala. Astfel pornindu-se de la considerarea stimulului ca o sursa fizica de energie care activeaza organul de simt, se arata ca termenul de senzatie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul raspunde la stimuli (Feldman 1990). Din perspectiva psiho-cognitivista, senzatia este definita ca eveniment psihic elementar, rezultand in tratarea informatiilor in SNC, in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet, 1994). Asemenea definitii sunt prea generale si nespecifice. Ele conduc la confundarea senzatiei cu alte procese prin care organismul raspunde la actiunea stimulului.
Pentru a surprinde specificitatea senzatiei, este indicata compararea senzatiei fie cu unele fenomene inferioare cum ar fi excitatia, fie cu unele superioare ei, ca de exemplu perceptia.
Pentru demonstrarea specificului psihologic al senzatiei, se recurge la compararea senzatiei fie cu unele fenomene inferioare ei (excitatia) sau cu ...
FELDMAN - "PROCESELE PRIN CARE ORGANISMUL RASPUNDE LA STIMULI", 1990
BONNET - "TRATAREA INFORMATIILOR IN SNC", 1994
HENRI PIERON - "SENZATIILE IN REGLAREA COMPORTAMENTULUI ACTIUNILOR EXERCITATE DE MEDIU", 1957
CLIFFORD T. MORGAN - "PSIHOLOGIE FIZIOLOGICA"
JOHHANES MULLER - "ENERGIA SPECIFICA A ORGANELOR DE SIMT", (1801 - 1858)
GUSTAV THEODOR FECHNER - "ELEMENTE DE PSIHOFIZICA"
W. J. CROZIER - "TEORIA STATISTICA A DISCRIMINARII INTENSITATII", 1940
STANLEY SMITH STEVENS - "DEPENDENTA EXPONENTIALA", 1961
P. P. LAZAREV - "INFLUENTA ACTIUNII ANALIZATORULUI VIZUAL ASUPRA CELUI AUDITIV", 1904
GH. ZAPAN - "TEORIA RELATIVITATII PSIHICE"
GARNER - "SCHEMA CONCEPTUALA CEA MAI ADECVATA REFERITOARE LA PROPIETATILE (INSUSIRILE) OBIECTELOR", 1978
COOPER, SHEPARD - "FORMA IDEAL - SUBIECTIVA", 1973
JEAN - FRANCOIS LE NY - "GRADUL DE ABSTRACTIZARE AL REPREZENTARILOR"
ALLAN PAIVIO - "TEORIA CODARII DUALE", 1986
FRANCOIS CORDIER - "REALITATI PRIVILEGIATE"
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
