Neuropsihofiziologia cognitivă și evolutivă. Studiu de caz privind reflectarea și celula nervoasă

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 DOMENIUL NEUROPSIHOLOGIEI (COGNITIVE SI EVOLUTIVE)
1.1 REFLECTAREA PSIHICA CA UN DAT NATURAL
1.1.1 "PALPAREA" RADACINILOR NATURALE ALE PSIHICULUI
1.1.2 "PALPAREA" PSIHICULUI SI PARADOXUL EVOLUTIEI MENTALE
1.2 ACTIVITATEA NERVOASA CA REFLECTARE COGNITIVA
1.3 APELUL LA CATEGORIILE DE INSTINCT SI INTELIGENTA
2 VIATA PSIHICA LA "INCEPUTURI"
2.1 NIVELUL SUPERIOR PSIHIC DE INTEGRARE ADAPTATIVA
2.1.1 "INCEPUTURILE" PREPSIHICE ALE REFLECTARII
2.1.1.1 VIATA ANIMALA CA DIFERITA DE CEA VEGETALA
2.1.1.2 VIATA ANIMALA ARE A BAZA MISCAREA
2.2 PLASTICITATEA COMPORTAMENTALA SI SISTEMUL NERVOS
2.2.1 COMPORTAMENTUL ANIMALELOR CU SISTEM NERVOS SI GANGLIONAR
2.2.2 COMPORTAMENTUL ANIMALELOR CU SISTEM NERVOS CENTRAL
2.2.2.1 "INTERIORIZAREA" MISCARILOR SI CEFALIZAREA
2.2.2.2 "INSTRUMENTALIZAREA" MISCARILOR SI CORTICALIZAREA
3 REFLECTAREA SI CELULA NERVOASA
3.1 FORMULAREA PROBLEMEI
3.2 CATEVA DATE DE MORFOLOGIE CELULARA
3.2.1 NEURONUL
3.2.2 CELULELE GLIALE
3.3 "TEHNOLOGIA" PROPAGARII IMPULSULUI NEURONAL
3.3.1 CARACTERISTICI "TEHNICE" ALE POTENTIALULUI DE ACTIUNE
3.3.2 TIPURI DE POTENTIALE IN NERVI
3.3.3 POTENTIALUL DE GENERARE
3.3.4 TRANSMISIA SINAPTICA A SEMNALELOR
3.3.5 NEUROTRASNMITATORII AI RECEPTIA
3.4 "HRANA" INFORMATIONALA SI MORFOGENEZA CEREBRALA
3.5 ACTIUNEA SENZORIALA SI MENTALA A ANESTEZICELOR
3.5.1 ANETEZICELE GENERALE
3.5.2 ANESTEZICELE LOCALE
3.6 MECANISMUL PSIHOMOLECULAR AL DROGARII
4 REFLECTAREA SI ORGANIZAREA MEDULARA A SISTEMULUI NERVOS
4.1 VIATA PSIHICA SI CORDONUL SPINAL
4.2 CORDONUL SPINAL SI SISTEMUL SAU PERIFERIC
4.2.1 NEURONII SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
4.2.2 ANATOMIA RETELEI PERIFERICE A CORDONULUI SPINAL
4.2.3 DIVIZAREA FUNCTIONALA A RETELEI PERIFERICE A CORDONULUI SPINAL
4.3 ACTIVITATEA REFLEXA A CORDONULUI SPINAL
4.3.1 CONPONENTELE ACTIVITATII REFLEXE MEDULARE
4.3.2 REFLEXELE MEDULARE SOMATICE
4.3.3 REFLEXELE MEDULARE EXTEROCEPTIVE
4.3.4 REFLEXELE MEDULARE VEGETATIVE
5 SEDIUL FUNTIILOR VITALE - TRUNCHIUL CEREBRAL
5.1 VIATA PSIHICA LOCALIZATA IN BULB
5.1.1 TOPOGRAFIA ANATOMICA A BULBULUI
5.1.2 CENTRII REFLECSI DIN BULB
5.1.3 "FORMA" RITMICA A INSTINCTULUI RESPIRATIEI LA PESTI
5.2 ANATOMIA PUNTII
5.2.1 CENTRII REFLECSI LOCALIZATI IN PUNTE
5.2.2 INSTINCTELE DE APARARE PONTINE
5.3 MEZENCEFALUL
5.3.1 ANATOMIA MEZENCEFALULUI
5.3.1.1 REFLEXELE MEZENCEFALICE DE MISCARE VIZUALE
5.3.1.2 REFLEXELE EMZENCEFALICE TONICE
5.3.1.3 REFLEXELE MEZENCEFALICE DE POSTURA GENERALE
5.3.1.4 REFLEXELE MEZENCEFALICE DE REDRESARE
6 CONTROLUL PALEOCEFALIC AL VIETII TONIGENE SI AFECTIVE
6.1 FR CA SEDIU AL VIETII TONIGENE
6.1.1 FIZIOLOGIA SISTEMULUI RETICULAT DIFUZ
6.1.2 FIZIOLOGIA SISTEMULUI RETICULAT ACTIVATOR
6.1.3 FIZIOLOGIA SISTEMULUI RETICULAT DEZACTIVATOR
6.2 ANATOMIA FUNCTIONALA A CEREBELULUI
6.3 HIPOTALAMUSUL IN REGLAREA NEVOILOR PRIMARE
6.4 SISTEMUL LIMBIC SI ACTIVITATEA SA REGLATOARE
7 INTELIGENTA SI CONTROLUL NEOCEFALIC AL ACTIVITATILOR COGNITIVE
7.1 SCOATA CEREBRALA - ELEMENTE DE DE NEUROANATOMIE FUNCTIONALA
7.1.1 IMPLICAREA CENTRILOR SI CAILOR SENZORIALE AFERENTE IN REFLECTARE
7.1.2 ROLUL CENTRILOR SI CAILOR SOMATICE CORTICOPETE IN REFLECTARE
7.1.3 CENTRII SI CAILE CORTICOPETE IN REFLECTAREA VIZUALA
7.2 ROLUL ARIILOR DE ASOCIATIE IN REFLCTARE
7.2.1 TESTAREA FUNCTIILOR "SUPERIOARE"
7.2.2 ROLUL ARIILOR DE ASOCIATIE POSTERIOARE
7.2.3 ROLUL ARIILOR DE ASOCIATIE FRONTALE
7.3 ROLUL CENTRILOR SI CAILOR EFERENTE IN REFLECTARE
7.4 CATEVA CONSIDERATII ASUPRA EFECELOR PSIHOLOGICE ALE INTERVENTIILOR NEURO - CHIRURGICALE
8 FINALITATEA HEOMERSTATICA NEUROPSIHICA SI INALTA PERFORMANTA

Extras din licența:

Oricine fiinta animala cand ajunge in fata unei suprafete fizice reflexive poate sa se reflecte in aceasta. Proprietatea acesteia de a se reflecta in aceasta suprafata este naturala, cu precizarea ca pentru a se putea refecta aici are nevoie de dispozitive de refletare senzoriale specializate. Ca atare, desi oglida a existat in natura de cand lumea, cine si cum in ea sa se reflecte asemenea si sa se recunoasca acolo cu obiectivitate este ceva ce este de data mai recenta, apartine tot naturii, se realizeaya mediat prin sistemul nervos central, care a presupus un imens efort de creatie si care a debutat cu sute de milioane de ani in urma si se continua si in zilele noastre. In orice om exista o nevoie iminenta de palpare a psihicului. Daca acest psihic exista, inseamna ca are o structura, are diverse mecanisme prin care se manifesta; este ceva care n-a aparut peste noapte, este o realitate fenomenala, este ceva care se produce si la animale, probeaza ca are radacini naturale, ca face parte din sistemul viu Pretentia deci pentru a fi palpat, asemenea oricarui alt obiect senzorial sau mental este pe deplin justificata.

Psihicul pare a fi in toate, si totusi, parca-i pe nicaieri. Temei ca unii sa-si faca din el un obiect de preocupare, sa se declare avizati sa vorbeasca despre el, sa-l descrie. Dar cum s-o faca fara a-l fi putut palpa sau simti in prealabil? Nu trebuie sa surprinda ca asemenea incercari s-au facut inaintea aparitiei psihologiei ca stiinta, dupa cum nu trebuie sa suprinda nici faptul ca azi acest lucru (si destul de frecvent) il incearca unii apatinand unor domenii profesionale doar tangente psihologiei, reproducand doar franturi dintr-o ordine de cunoastere deja bine asezata. Prin insemnatatea sa nu odata momentul ajunge dramatizat (Pavelcu), cu multe ezitari si precautiuni, cu o prudenta justificata, izvorata din riscurile ce rezulta din ignorarea multiplelor legi scrise dar si din cele nescrise ale psihologiei. In caz contrar palpabilitatea psihicului cade in exoteric. Pentru ca toti vor sa-l palpeze, sa-l arate cu degetul: aici este si asa se manifesta. Oriunde astfel palpat, psihicul isi probeaza existenta, ca fiind ceva real, prin care isi declara apartenenta la natura si societate. Exista nenumarate motive pentru ca interesul pentru palpabilitatea psihicului sa devina o preocupare aparte. De altfel omului i-au trebuit mii de ani ca sa-i inteleaga substantialitatea, apartenenta acestuia la natura, sa cunoaca mecanismele sale reglatorii neuronale - prin care manifestarea sa devine posibila, inclusiv a propriei sale constiinte. Este vorba de o palpare in care, identificandu-se cu acesta in planul organic sau corporal, in momentul urmator sa-l poata depasi, sa-l aduca pe propriul sau plan subiectiv, unul care sa-l si-l poata include ca propriu. Si invers, de pe acest plan subiectiv si cu nimic diferit decat orice alt sistem organic si alaturi de acestea sa-si exercite autonom rolul integrativ superior ...

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Neuropsihofiziologiea cognitiva si evolutiva. Studiu de caz privind reflectarea si celula nervoasa
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2004
Nr fișiere:
2 fisiere
Pagini (total):
69 pagini
Imagini extrase:
52 imagini
Nr cuvinte:
27 021 cuvinte
Nr caractere:
147 744 caractere
Marime:
89.02KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Psihologie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Psihologie
Sus!