Primul si esentialul demers didactic si stiintific al proiectului consta in configurarea imaginii generale a disciplinei, ca a oricarei discipline socio-umane, care este conferita de obiectul de cercetare, metode si tehnici de investigare, rezultatele cercetarii, productia publicistica, locul si rolul pe care il detine in ansamblul stiintelor sociale.
Unele confuzii, aprecieri parcelare sau concluzii, cu iz de sentinte definitive, ne-au impus sa acordam o atentie speciala raporturilor interdisciplinare, mai ales intre istorie, sociologie, filosofie si istorie sociala.
Intr-un camp stiintific precipitat de propriile demersuri ale stiintelor socio-umane si de apropieri, disocieri si recompuneri ale disciplinelor de granita, fixarea pozitiei istoriei sociale este indispensabila perceperii corecte, mai ales a raporturilor cu istoria si sociologia. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, notiunile si cunostintele noi oferite de curs constituie un suport important interdisciplinar, cu precadere pentru istoria sociologiei romanesti si universale. Structura cursului este astfel elaborata incat sa corespunda atat obiectivelor sale enuntate, cat si urmatoarelor cerinte: sa se inscrie in rationalitatea orelor afectate unui semestru; sa ofere un volum suficient si coerent de cunostinte de specialitate; sa contribuie la crearea unor deprinderi pentru investigatii stiintifice si sa incerce cristalizarea unor preocupari care sa conduca, in timp, la fondarea unei scoli nationale de istorie sociala.
1. Finalitatea cognitiva a stiintelor sociale.
Prin finalitatea esentialmente cognitiva a stiintelor sociale, Raymond Boudon inte-lege capacitatea pe care o au de a produce un supliment de cunoastere, de a rezolva enigme sau de a oferi o explicatie clara in teorie, universal acceptabila a unor fenomene ce par la prima vedere opere pentru spirit. Acest supliment de cunoastere, cum defineste Boudon rezultatele investigatiilor asupra socialului, apropie sau distanteaza stiintele sociale, antrenandu-le intr-o perpetua miscare. Fenomenul nu este nou, din contra, are o vechime respectabila. Devine sesizabil si apoi viguros cand cunoasterea sociala depaseste faza empirica, trecandu-se de la stocarea datelor, faptelor sau informatiilor la prelucrarea, cuantificarea si interpretarea lor. Doua sunt insa conditiile necesare depasirii empirismului: societatea sa fie in masura sa reclame surplusul de cunoastere si stiintele sociale sa aiba capacitatea de a raspunde adecvat solicitarilor macrosociale. Cele doua conditii, o data cu edificarea societatii moderne, chiar daca nu se indeplinesc integral si uniform in intreg spatiul socio-uman, genereaza comenzi sociale pe care stiintele sunt chemate sa le onoreze. Cunoasterea socialului, in componentele, dar si in integralitatea sa, apare, astfel, ca un perpetuum mobile stiintific, ca o depasire continua a propriilor sale frontiere. Este, in esenta, vehiculul aflat in miscare care stimuleaza permanent gandirea sociala pentru a ...
TANASESCU, FLORIAN - "ISTORIE SOCIALA" - BUCURESTI, EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE, BUCURESTI, 2000
DOBROGEANU, GHEREA, C. - "NEOIOBAGIA STUDIU ECONOMICO - SOCIAL AL PROBLEMEI NOASTRE AGRARE" - IN OPERE COMPLETE, VOL. 4, BUCURESTI, EDITURA POLITICA, 1977
GUSTI, DIMITRIE - "OPERE" - VOL. I, BUCURESTI, EDITURA ACADEMIEI R. S. R. , 1968, P. 47, 213, 238, 259, 262, 270, 281, 376, 383, 416, 469
HERSENI, TRAIAN - "SOCIOLOGIE. TEORIA GENERALA A VIETII SOCIALE" - BUCURESTI, EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, 1982
RADU, NICOLAE, FURTUNA CARMEN - "PREFACERI SOCIO - UMANE IN ROMANIA SECOLULUI XX. DE LA COMUNITATEA TRADITIONALA LA SOCIETATEA POSTCOMUNISTA" - BUCURESTI, EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE, 1996
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
