Fundamentarea teoretică a comportamentului infracțional

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 ABSTRACT
2 INTRODUCERE
3 FUNDAMENTARE TEORETICA
3.1 PSIHOLOGIA JUDICIARA SI COMPORTAMENTUL INFRACTIONAL
3.2 CEINSEAMNA PENITENCIAR PENTRU UN PSIHOLOG
3.3 SCURT ISTORIC AL TEORIEI COGNITIVE
3.4 TEORIA DISONANTEI COGNITIVE
3.4.1 PROBLEME PUSE DE TEORIA LUI FESTINGER
3.4.2 EMPIRISMUL TEORIEI LUI FESTINGER
3.4.3 TEORII ALTERNATIVE
3.4.4 INTERPRETARI ALTERNATIVE ALE TEORIEI DISONANTEI
3.4.5 MODELE ALE DISONANTEI SI APARTENENTE SOCIALE
3.4.6 OBSERVATII ASUPRA EVOLUTIEI TEORIEI DISONANTEI
3.4.7 FORMULARI MATEMATICE ALE TEORIEI DISONANTEI
3.5 TEORIA PSIHANALITICA
3.6 TEORIA SECOND FORCE PSYCHOLOGY
3.7 TESTUL DE DISONANTA COGNITIVA
3.8 STUDII ANTERIOARE PE DIFERENTA DE DISONANTA COGNITIVA
4 OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII
4.1 OBIECTIVELE CERCETARII
4.2 METODOLOGIA CERCETARII
4.2.1 IPOTEZA CERCETARII
4.2.2 DESIGNUL CERCETARII
5 REZULTATELE CERCETARII
5.1 PREZENTAREA REZULTATELOR
5.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR
6 CONCLUZII SI IMPLICATII
6.1 CONCLUZII SI DISCUTII
6.2 IMPLICATII SI APLICATII
7 BIBLIOGRAFIE
8 ANEXE

Extras din licența:

This study seeks to identify if there is any difference in the degree and nature of cognitive dissonance present in the unconscious of prisoners and typical population. A semi-structured interview, designed on the basis of The Cognitive Dissonance Test (Cassel et al., 2001) dimensions, was administred to 30 boys (m=21) from prison and 30 boys (m=21) from typical population. The results obtained from a discourse analyses are showing a significant difference between the samples. In conclusion, prison inmates are displaying greater cognitive dissonance (hurts deep in the unconscious) than typical population. This fact explains atypical behavior and suggests to take corrective actions to deal cognitively with such hurts (Cassel, 1988). Festinger (1957) a definit cognitiile in termeni foarte generali: cunostinte, opinii sau convingeri asupra mediului, a propriei persoane sau a propriului comportament.

Pentru Festinger, cognitiile trebuie analizate cu ajutorul a ceea ce el numeste implicatie psihologica.

Se vorbeste de relatie de disonanta daca a doua cognitie se opune celei determinate in mod normal de implicarea psihologica a celei dintai. De exemplu: nu este bine sa furi si am furat.

Festinger este de parere ca cineva care are in universul sau cognitiv doua cognitii ce nu sunt in acord (disonanta), nu va mentine acest dezacord, ci va incerca sa-l reduca, modificand una dintre cognitii in sensul unei mai bune potriviri cu cealalta (reducerea disonantei). Astfel, un individ, care are in universul sau cognitiv, simultan, cognitiile nu este bine sa furi si am furat, va reduce norma la comportament.

Pornind de la teoria lui Festinger, potrivit careia disonanta cognitiva deriva intr-un sentiment de neplacere care persista in inconstientul indivizilor, dand nastere unor impulsuri inconstiente care adesea culmineaza in acte delincvente sau crima, a fost elaborat Testul de Disonanta Cognitiva (Cassel et al., 2001) cu scopul de-a ajuta indivizii sa-si constientizeze starile de tensiune traite in inconstient, pentru ca la nivel constient sa se angajeze in activitati care sa elimine sau sa redirectioneze aceste tensiuni (Cassel, 1982). Cassel & Chow (2001) au masurat gradul si natura disonantei cognitive la un grup de tineri delincventi, respectiv un grup de liceeni. Rezultatele obtinute indica prezenta unui nivel ridicat de disonanta cognitiva in cazul populatiei delincvente. Acest lucru, spun autorii, explica faptul ca indivizii cu un grad ridicat de disonanta cognitiva prezinta potential pentru acte delincvente sau crima.

In baza acestor studii, am hotarat sa identific masura in care exista diferente de disonanta cognitiva intre infractori si populatie normala, precum si dimensiunile de viata in care taria disonantei este mai prolifica. Motivatia studiului de fata consta in faptul ca prin realizarea lui, dincolo de identificarea diferentelor specifice de disonanta cognitiva, se ofera o explicatie cognitivista comportamentului infractional.

La ...

Bibliografie:

ABELSON, E. ARONSON, W. J. MCGUIRE, T. M. NEWCOMB, M. J. ROSENBERG, AND P. H. TANNENBAUM - "THEORIES OF COGNITIVE CONSISTENCY: A SOURCEBOOK" - CHICAGO, RAND MCNALLY

BEAUVOIS, J. - L. , JOULE, R. - V. - "A RADICAL DISSONANCE THEORY" - LONDON, TAYLOR & FRANCIS

BELL, T. H. - "A "NATION AT RISK" REPORT ON OUR SCHOOLS" - WASHINGTON, D. C. , U. S. OFFICE OF EDUCATION

BEM, D. J. - "SELF - PERCEPTION: AN ALTERNATIVE INTERPRETATION OF COGNITIVE DISSONANCE PHENOMENA. PSYCHOLOGICAL REVIEW"

BOGDAN, T. , SANTEA. I. & DRAGAN - CORNIANU, R. - "COMPORTAMENTUL UMAN IN PROCESUL JUDICIAR" - ED. MINISTERULUI DE INTERNE, BUCURESTI

BOGDAN, T. - "PROBLEME DE PSIHOLOGIE JUDICIARA" - ED. STIINTIFICA, BUCURESTI

BUS, I. - "PSIHOLOGIE JUDICIARA" - ED. PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA, CLUJ NAPOCA

CASSEL, R. N. , CHOW, P. , DEMOULIN, D. F. , AND REIGER, R. C. - " THE COGNITIVE DISSONANCE TEST (DISS)" - CHULA VISTA, CALIFORNIA, PROJECT INNOVATION

CASSEL, R. N. , REIGER, R. C. - "THE NEW THIRD FORCE PSYCHOLOGY PROMISES TO REDUCE THE GROWING PRISON POPULATION THROUGH STUDENTCENTERED HIGH SCHOOLS" - EDUCATION

CASSEL, R. - "FITNESS, SCHOOL DROPOUTS AND DELINQUENTS. THE HEALTH CRISIS IN OUR SCHOOLS" - COLLEGE STUDENT JOURNAL

CASSEL, R. N. - "SCHOOL ACCOUNTABILITY BEYOND TEST SCORES: A STUDENT - CENTERED APPROACH"

STEELE, C. M. - "THE PSYCHOLOGY OF SELF - AFFIRMATION: SUSTAINING THE INTEGRITY OF THE SELF" - L. BERKOWITZ

WICKLUND, R. A. , & BREHM, J. W. - "PERSPECTIVES ON COGNITIVE DISSONANCE. HILLSDALE" - N. J. , ERLBAUM, 1976

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Fundamentarea teoretica a comportamentului infractional
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2004
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
42 pagini
Imagini extrase:
51 imagini
Nr cuvinte:
12 878 cuvinte
Nr caractere:
70 148 caractere
Marime:
86.21KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Psihologie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Psihologie
Sus!