Stima de sine este definita ca fiind,, distanta imaginara existenta intre imaginea de sine si idealul de sine, distanta traita in plan afectiv si, mai ales, in functie de gradul de constientizare, la grade de intensitate si polaritate diferite (Dictionar de psihologie, 2000). Stima de sine este o componenta a schemei cognitive referitoare la sine, si poate fi definita in mai multe moduri. Rosenberg defineste stima de sine ca o evaluare globala a propriei persoane.
Dupa alti autori stima de sine este determinata de combinatia dintre evaluarea propriei valori si abilitati de a atinge scopurile dorite, cu sentimentele rezultate din procesele de evaluare. Stima de sine poate fi definita ca fiind o structura ierarhica, aceasta idee putand explica contradictia aparuta uneori intre un nivel crescut al stimei de sine in anumite situatii si un nivel scazut al stimei de sine in alte situatii. Stima de sine este un concept cheie in diverse discipline ale psihologiei: personalitatii, clinica, sociala, a dezvoltarii, a sanatatii. Formarea, mentinerea sau diminuarea stimei de sine este influentata de parinti, profesori si de reusitele fiecarui subiect uman.
Se formeaza, mentine si opereaza la nivelul propriului Eu (Macsinga, 2000), printr-o serie de mecanisme de evitare si compensare, motivatii corespunzatoare si rezistente (Macsinga-Vucea, Crasovan 1999) fiind o dimensiune fundamentala pentru echilibrul, adaptarea si reusita subiectului uman, aflat intr-o permanenta lupta pentru mentinerea si consolidarea ei.
Aceasta lupta continua, pentru stima de sine, reprezinta o stare de normalitate (Vocabular de psihanaliza, 1994), ce corespunde unei trebuinte primare a omului secolului XXA : A ,, sentimentul demnitatii personale fiecare subiect vrea sa fie placut, util si valorificat la cele mai inalte cote - Rogers, 1961 (Crasovan, Macsinga-Vucea, 1999). O alta caracteristica definitorie si necesara a stimei de sine este necesitatea sa fie relativ stabila si consistenta de-a lungul timpului, deoarece reprezinta o apreciere globala, generala, pe care fiecare individ o are fata de sine.
La fel ca si personalitatea, stima de sine, fiind o dimensiune a personalitatii subiectului uman este dinamica ea putand creste sau diminua prin starile de confort sau de disconfort generate de situatiile existentiale.
Caracteristicile cognitiilor si sentimentele despre sine sunt un rezultat al experientelor anterioare, in care succesul sau esecul implinirii scopurilor si sarcinilor propuse au un rol determinant. Cognitiile si sentimentele despre sine stimuleaza persoana sa se comporte in maniera care ii permite sa-si intareasca imaginea de sine.
Se distig doua componente ale stimei de sineA : 1. stima de sine exterioara (evaluativa) reprezentata de sentimente temporare rezultate ale,, privirii sinelui (introspectia), care variaza in functie de situatii, roluri, feed-back-uri, evenimente si aprecieri facute de catre altii.
2. aprecierea generala a meritelor sau lipsei acestora care apare ...
BARBIER D. - "IESIREA DIN DEPRESIE. MEDICAMENTE SAU PSIHOTERAPIE" - EDITURA TREI, 2005
CIOCHINA L. , IFTIMIE I. - "O VIZIUNE ASUPRA VIETII" - ASOCIATIA PROVITA MEDIA, 2003
CIUPERCA C. - "CUPLUL MODERN INTRE EMANCIPARE SI DISOLUTIE" - EDITURA TIPOALEX, 2000
CRASOVAN F. , MACSINGA VUCEA I. - "PROFESOR PENTRU ELEV. ELEV PENTRU PROFESOR" - EDITURA MIRTON, TIMISOARA, 1999
CUNGI C. - "CUM SA FACEM FATA DEPRESIEI" - EDITURA POLIROM, 2002
DEHELEANU M. - "SEMIOLOGIE SI CRITERII DE DIAGNOSTIC IN PSIHIATRIA ADULTULUI" - EDITURA MIRTON, TIMISOARA, 2001
DEHELEAN P. - "DEPRESIA LA VARSTA A TREIA" - EDITURA MIRTON, TIMISOARA, 2001
ENACHESCU C. - "TRATAT DE PSIHOPATOLOGIE" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 2000
ENACHESCU C. - "TRATAT DE PSIHOLOGIE MORALA" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 2002
FILIMON L. - "EXPERIENTA DEPRESIVA PERSPECTIVE SOCIO - CULTURALE" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 2002
LEO H. , LEO P. - "DEPRESIA" - EDITURA CORINT, BUCURESTI, 2003
IONESCU S. - "PAISPREZECE ABORDARI IN PSIHIATRIE" - EDITURA POLIROM, IASI, 1998
IONESCU S. , JACQUET M. M. , LHOTE C. - "MECANISME DE APARARE" - EDITURA POLIROM, IASI, 2002
HOHN M. - "METODOLOGIA CERCETARII IN PSIHOLOGIE" - EDITURA UNIVERSITATII DE VEST, TIMISOARA, 2007
LANPLANCHE J. , PONTALIS J. B. - "VOCABULARUL PSIHANALIZEI" - EDITURA HUMANITAS, BUCURESTI, 1994
LAZARESCU M. - "INTRODUCERE IN PSIHOPATOLOGIA ANTROPOLOGICA" - EDITURA FACLA, TIMISOARA, 1989
LAZARESCU M. , OGODESCU D. - "INDREPTAR DE PSIHIATRIE" - EDITURA HELICON, TIMISOARA, 1995
MACSINGA I. - "RATIONAMENTUL DEDUCTIV. MECANISME COGNITIVE SI ANALIZA DE ERORI" - EDITURA UNIVERSITATII DE VEST, TIMISOARA, 2007
MACSINGA I. - "PSIHOLOGIA DIFERENTIALA A PERSONALITATII" - EDITURA UNIVERSITATII DE VEST, TIMISOARA, 2003
MITROFAN I. , CIUPERCA C. - "INCURSIUNE IN PSIHOSOCIOLOGIA SI PSIHOSEXOLOGIA FAMILIEI" - EDITURA PRESS MIHAELA S. R. L. , BUCURESTI, 1998
MITROFAN I. , MITROFAN N. - "FAMILIA DE LA A. . . . LA Z. MIC DICTIONAR AL VIETII DE FAMILIE" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1991
PASCANU V. O. - "DEPRESIA" - EDITURA ANTET XX PRESS, PRAHOVA, 2002
PERRIS C. - "PSIHOTERAPIA PACIENTULUI DIFICIL" - EDITURA HESTIA, TIMISOARA, 2002
PREDESCU V. - "TRATAT DE PSIHIATRIE" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1989
SAVA F. - "ANALIZA DATELOR IN CERCETAREA PSIHOLOGICA. METODE STATISTICE COMPLEMENTARE" - EDITURA ASCR, CLUJ, 2004
VRASTI R. - "DEPRESII NOI PERSPECTIVE" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1996
"DICTIONAR DE PSIHANALIZA" - EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC (LAROUSSE), BUCURESTI, 1997
"DICTIONAR DE PSIHOLOGIE" - EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC (LAROUSSE), BUCURESTI, 2000
DSM "IV R (2004)
ICD "10 (1998)
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
