Aplicarea metodelor din domeniul antropologiei si arheologiei, care sunt din ce in ce mai perfectionate, a condus la strangerea unor informatii care dateaza de acum trei milioane de ani, date nespecifice, de altfel intregii suprafete a globului. Omul paleolitic sau omul pesterilor care traia numai din vanatoare sau pescuit, a inceput sa construiasca adaposturi si sa lucreze lutul pentru a-si face vase. Este probabil ca el sa fi cunoscut in acelasi timp alcoolul si betia, din intamplare, band suc de fructe pe care l-a lasat pentru mai mult timp intr-un vas. Omul preistoric va deveni cu timpul pastor, agricultor, va descoperi astfel si samanta si fermentatia. In neolitic va consuma bauturi alcoolice fabricate din bauturi din cereale fermentate.
Numeroase documente arheologice atesta cunoasterea si folosirea acestor bauturi. Astfel, in Danemarca, la Skydtsrup, au fost descoperite doua vase de baut din corn de animale, unul continand bere, iar celalalt o bautura din apa si miere. In Antalia, a fost descoperit un recipient folosit la fabricarea berii.
Din intamplare band suc fermentat, omul s-a imbatat si apoi a avut o revelatie divina: Noe a plantat vita de vie si a cunoscut betia (Geneza IX 20). Pentru oamenii primitivi, calitatile bauturii nu puteau fi decat de origine divina si cativa dintre producatorii bauturii au fost transformati in divinitati autohtone. Nectarul, ambrozia, vinul produc betia sacra care permite intrarea in contact cu divinitatea oferindu-le celor care le consuma, nemurirea.
Consumul habitual a cunoscut o decadere rapida, dar pentru putin timp, ca apoi sa fie rezervata preotilor, sefilor si folosita pentru ritualurile religioase. Oamenii incep sa foloseasca bautura pentru nevoile lor psihice, fiind intalnita sub denumirea de potiunea magica a preotilor. Acest obicei este cunoscut si astazi in triburile primitive ca pigmeii, triburile Transkei din Africa de Sud, unde in timpul sarbatorii Lunii Noi, bautura magica din banane este rezervata femeilor.
In toate civilizatiile, in textele sacre se distinge importanta acordata vitei de vie si in special a vinului. De asemenea, tot din texte, se observa preocuparea de a se demonstra primordialitatea in cultivarea vitei de vie si producerea vinului in fiecare cultura.
In Egipt, vinul era fabricat pentru anumite ritualuri speciale si consumat de prima dinastie (3. 400 inainte erei noastre) in special de clasele sociale instarite. Era folosit in ritualurile de libatie, funerare si la festivitati. Osiris este considerat un Bachus, un Dumnezeu al vinului, fiind primul care a sadit vita de vie.
Grecia Antica dezvolta cultura si arta vitei de vie.
Platon afirma in cartea Legi: Grecii au avut vita de vie, deci nu au adus-o de la fenicieni. Alti scriitori fac referire in scrierile lor la existenta, folosirea si binefacerile vinului. Demostene spune: spuneti-mi alte efecte mai minunate decat cele ale vinului. Un om baut este mai bogat, totul ii reuseste. In Grecia Antica, Dionisie era zeul ...
J. GODARD - "LALCOOLISME DANS LE MONDE - ASPECTS ACTUELS, ALCOOLOGIE - DOMINIQUE BARRUCAND" - PAGINA 16, RIOM LABORATOIRES - CERM, 184
M. F. DELORME - "ALCOOLISME - DEFINITION ET CLASSIFICATION" - PAGINA 117, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
RADU VRASTI - "ALCOOLISMUL - DETECTIE, DIAGNOSTIC SI EVALUARE" - PAGINA 7, EDITURA TIMISOARA, 2001
ARETEE DE CAPPADACE - "ALCOOLOGIE" - PAGINA 117, DOMINIQUE BARRUCAND, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
M. F. DELORME - "ALCOOLISME - DEFINITION ET CLASSIFICATION" - PAGINA 117, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
M. F. DELORME - "ALCOOLISME - DEFINITION ET CLASSICATION" - PAGINA 118, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
CHAFETY M. - "ALCOHOLISM AND ALCOHOLIC PSYCHOSES" - IN "COMPREHENSIVE TEXTBOOK OF PSYCHIATRY", EDITIA A II - A, EDITURA MEDICALA, PAGINA 153
V. PREDESCU, ST. NICA, UDANGIU, LIDIA NICA - UDANGIU - "URGENTE AN PSIHIATRIE" - EDITURA MEDICALA, PAGINA 153
LAROUSSE - "DICTIONAR DE PSIHOLOGIE" - EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC, NORBERT SILLAMY, 1996
M. F. DELORME - "ALCOOLISME - DEFINITION ET CLASSICATION" - PAGINA 118, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
"TRATAT DE PSIHIATRIE" - OXFORD, EDITIA A II - A, PAGINA 404, EDITAT DE ASOCIATIA PSIHIATRILOR LIBERI DIN ROMANIA SI GENEVA INITIATIVE ON PSYCHIATRY, 1994
ELISABETA NAUM, PETRU BOISTEANU - "DRAMA BIOLOGICA A ALCOOLISMULUI" - EDITURA DOSOFTEI 2001, PAGINA 271
KARSENTY - "ALCOOL ET OPINION" - ACTES DU CONGRES DE STRASBOURG, 1976,
M. F. DELORME - "ALCOOLISME - DEFINITION ET CLASSICATION" - PAGINA 120, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
M. F. DELORME - "ALCOOLISME - DEFINITION ET CLASSICATION" - PAGINA 121, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
V. PREDESCU, ST. NICA - UDANGIU, L. NICA - UDANGIU - "URGENTE IN PSIHIATRIE" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1983, P. 154
C. DEMOGEOT - "RITES SOCIAUX - PSHYCHOSOCIOLOGIE" - PAGINA 185, ALCOOLOGIE DE DOMINIQUE BARRUCAND, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
C. DEMOGEOT - "PSHYCHOSOCIOLOGIE" - PAGINA 185, ALCOOLOGIE DE DOMINIQUE BARRUCAND, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
D. BARRUCAND, C. TEISSEDRE - SAUVAGE - "ALCOOL ET SEXUALITE DIN ALCOOLOGIE DE DOMINIQUE BARRUCAND" - RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
C. DEMOGEOT - "PSHYCHOSOCIOLOGIE" - PAGINA 186, ALCOOLOGIE DE DOMINIQUE BARRUCAND, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
C. DEMOGEOT - "PSHYCHOSOCIOLOGIE" - PAGINA 187, ALCOOLOGIE DE DOMINIQUE BARRUCAND, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
M. LAXENAIRE - "LA PERSONALITE DE BUVEUR" - PAGINA 103, ALCOOLOGIE DE DOMINIQUE BARRUCAND, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
M. LAXENAIRE - "LA PERSONALITE DE BUVEUR" - PAGINA 105, ALCOOLOGIE DE DOMINIQUE BARRUCAND, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
F. MOREL - J - P. - "DESCHAMPS" - PAGINA 194, ALCOOLOGIE DE DOMINIQUE BARRUCAND, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
M. F. DELORME - D. - "BARRUCAND ASPECTS GENETIQUE DE LALCOOLISME" - PAGINA 131, ALCOOLOGIE, RIOM LABORATOIRES - CERM, 1984
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
