Aspecte ale teoriilor motivaționale ale umorului. Simțul umorului

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 PREAMBUL
2 PREZENTAREA PROBLEMEI STUDIATE
2.1 SIMTUL UMORULUI SI LEGATURILE SALE CU TRASATURILE DE PERSONALITATE
2.2 MOTIVATIA LUCRARII
2.3 TEORII ASUPRA SIMTULUI UMORULUI
2.3.1 TEORIILE MOTIVATIONALE ALE UMORULUI
2.3.2 TEORIA INCONGRUENTEI
2.3.3 TEORIA REVIZUIRII A LUI APTER
2.3.4 TEORIA COMPREHENSIUNII SI ELABORARII
2.4 DEFINITII ALE SIMTULUI UMORULUI
2.5 IPOTEZA LUCRARII
3 CONSTRUIREA UNUI CHESTIONAR CARE SA EVALUEZE SIMTUL UMORULUI
3.1 CONSTRUIREA CHESTIONARULUI UMOR
3.2 CARACTERISTICILE SCALEI UMOR
4 CERCETAREA LEGATURII INTRE SCORURILE SCALEI UMOR SI SUPERFACTORII MODELULUI "BIG - FIVE"
4.1 PREZENTAREA INSTRUMENTULUI FOLOSIT IN CERCETAREA RELATIEI DINTRE SIMTUL UMORULUI SI SUPERFACTORII MODELULUI "BIG - FIVE"
4.2 METODA DE LUCRU
4.3 REZULTATELE CORELATIEI DINTRE SCALA UMOR SI SCALA FFPI
5 CONCLUZII
5.1 PROPRIETATILE SCALEI UMOR
5.2 LEGATURA FFPI - UMOR
6 IPOTEZE NOI SI DIRECTII DE CONTINUARE A CERCETARII
7 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Il aud pe tata spunand: Vecine, daca te mai prind ca iti parchezi masina pe iarba, nu stiu ce-ti fac! . Vecinul, pe jumatate socat, pe jumatate impertinent, raspunde: Ce-mi faci?! La care tata da replica: Pai, ti-am zis ca nu stiu ce-ti fac!! . Pleci de la observatie, - descoperi un fapt interesant; urmeaza sa reproduci apoi situatia respectiva facand sa varieze factorii implicati.

Aici incepe experimentarea. (Piaget intr-un interviu dupa Radu I. si colaboratorii, 1993). Exact ca la carte! Pe fondul meu de ipoteze latente a inceput sa ma preocupe simtul umorului si autoritatea asupra cuiva. Idee care s-a transformat in incercarea de stabilire a unei conexiuni intre simtul umorului si autoritate autoritate in sensul de influentare a unei persoane, influentare motivata de diverse principii (de exemplu, etice). Astfel (ca sa spun lucrurilor pe nume), INTREBAREA mea este: Liderii cu simtul umorului au mai putina autoritate asupra subalternilor lor decat cei fara simtul umorului?

. Ipoteza mea este ca da.

In lucrarea de fata am facut primul pas pentru a-mi verifica ipoteza: am elaborat un chestionar prin care sa evaluez cat simt al umorului au diverse persoane. Urmeaza sa cercetez variatiile altor factori implicati, ca sa aflu pana la urma de ce vecinul isi parcheaza in continuare masina pe spatiul verde 1. 1. SIMTUL UMORULUI SI LEGATURILE SALE CU TRASATURILE DE PERSONALITATE Umorul este un ingredient fundamental al comunicarii sociale. Foarte rara este o conversatie in care cel putin un participant sa nu incerce sa starneasca rasul sau sa nu dea o replica amuzanta cuiva. Glumele si alte comportamente comice, verbale sau nonverbale sunt obisnuite in interactiunile sociale si pot avea un impact major asupra calitatii interactiunilor. De exemplu, umorul este adesea strategic utilizat pentru a scadea tensiunea din cadrul unor discutii incinse sau pentru a inviora o discutie plictisitoare. Transmiterea si intelegerea umorului sunt trasaturi fundamentale ale interactiunilor sociale. Deci rasul joaca un rol important in relatiile sociale, semnaland prietenia, relaxarea, solidaritatea si este un mijloc obisnuit prin care indivizii cauta acceptarea celorlalti. Umorul functioneaza pozitiv in cresterea coeziunii grupului.

Rasul este cu siguranta un fenomen care implica atat mintea cat si trupul. Cea mai semnificativa tratare a problemei rasului isi are originea atat in filosofie (analog dezbaterii nenumaratilor filosofi asupra problemei suflet - trup), cat si in antropologie (evolutia omului fata de animale: animalele nu-si exteriorizeaza rasul). Dimensiunea comica apare in orice arie a existentei si, dupa cum mentionau in lucrarile lor atat Henri Bergson (1911), cat si Helmuth Plessner (1941 - dupa Berger, 1997), are intotdeauna un referent uman. Astfel, umorul este automat raportat la trasaturile de personalitate.

Cu toate acestea, ca regula, umorul nu este mentionat in teoriile psihologice de personalitate (Corsini, 1996). ...

Bibliografie:

ALBU M. - "CONSTRUIREA SI UTILIZAREA TESTELOR PSIHOLOGICE" - CLUJ - NAPOCA, EDITURA CLUSIUM, 1998

BERGER L. P. - "REDEEMING LAUGHTER - THE COMIC DIMENSION OF HUMAN EXPERIENCE" - NEW YORK, MACMILLAN, 1997

BERGSON H. - "TEORIA RASULUI" - BUCURESTI, EDITURA TINERETULUI, 1911

CORSINI J. R. - "CONCISE ENCYCLOPEDIA OF PSYCHOLOGY" - NEW YORK, SPRINGER - VERLAG, 1996

GRUNER R. C. - "THE GAME OF HUMOR - A COMPREHENSIVE THEORY OF WHY WE LAUGH" - CAMBRIDGE, HARWARD UNIVERSITY, 1997

HENDRIKS A. A. J. , HOFSTEE W. K. B. , DE RAAD B. , ANGLEITNER A. - "THE FIVE - FACTOR PERSONALITY INVENTORY (FFPI)" - PREZENTAREA TESTULUI DE LA AUTORI, 1996

LUDOVICI A. - "SECRET OF LAUGHTER" - HILLSDALE, NJ, ELSBAUM, 1932

RADU I. , MICLEA M. , ALBU M. , MOLDOVAN O. , NEMES S. , SZAMOSKOZY S. - "METODOLOGIE PSIHOLOGICA SI ANALIZA DATELOR" - CLUJ - NAPOCA, EDITURA SINCRON, 1993

SCHMIDT S. R. - "EFFECTS OF HUMOR ON SENTENCE MEMORY" - JOURNAL OF EXPERIMENTAL PSYCHOLOGY: LEARNING, MEMORY, AND COGNITION, VOL. 20, NR. 4, 953 - 967, 1994

SCHIOPU U. - "DICTIONAR DE PSIHOLOGIE" - BUCURESTI, EDITURA BABEL, 1997

WYER R. S. JR. , COLLINS II J. E. - "A THEORY OF HUMOR ELICITATION" - PSYCHOLOGICAL REVIEW, VOL. 99, NR. 4, 663 - 688, 1992

"MIC DICTIONAR ENCICLOPEDIC" - BUCURESTI, EDITURA ENCICLOPEDICA ROMANA, 1972

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Aspecte ale teoriilor motivationale ale umorului. Simtul umorului
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
1999
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
35 pagini
Imagini extrase:
43 imagini
Nr cuvinte:
9 940 cuvinte
Nr caractere:
56 453 caractere
Marime:
77.82KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Psihologie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Psihologie
Sus!