1. Graduo
  2. Licențe
  3. Psihologie
  4. Aspecte ale rolului motivației și afectivității în instruire

Aspecte ale rolului motivației și afectivității în instruire

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 TEMEIURI PSIHOLOGICE ALE INSTRUIRII
1.1 CONSIDERATII GENERALE
1.2 PERSPECTIVE PSIHOLOGICE ALE INVATARII
1.3 PROCESELE COGNITIVE IMPLICATE IN INVATAREA COMPLEXA
1.3.1 MEMORIA
1.3.1.1 MEMORIA DE SCURTA DURATA
1.3.1.2 MEMORIA DE LUNGA DURATA
1.3.1.3 MEMORIE EXPLICITA
1.3.1.4 MEMORIE IMPLICITA
1.3.1.5 MEMORIE CONSTRUCTIVA
1.3.1.6 MODELUL MEMORIEI DUALE
1.3.1.6.1 UITAREA
1.3.1.6.2 INTERFERENTA
1.3.1.6.3 IMAGINEA MENTALA SI ENCODAREA
1.3.1.6.3.1 ELABORAREA SI ENCODAREA INFORMATIEI
1.3.1.6.3.2 CONTEXTUL SI REACTUALIZAREA
1.3.1.6.4 ORGANIZAREA INFORMATIILOR
1.3.1.6.5 EXERSAREA REACTUALIZARII
1.3.1.6.6 METODA RICAR
1.3.2 GANDIREA SI LIMBAJUL
1.3.2.1 INVATAREA PROTOTIPURILOR SI A ESENTIALULUI
1.3.2.2 INVATAREA PRIN EXPERIENTA (EXPERIENTA DE VIATA)
1.3.2.3 FORME ALE GANDIRII
1.3.2.3.1 GANDIREA PROPOZITIONALA
1.3.2.3.2 GANDIREA VIZUALA
1.3.2.3.3 GANDIREA PRIN ACTIUNE
1.3.2.4 EDUCAREA GINDIRII
1.3.3 ROLUL IMAGINATIEI SI ATENTIEI
1.3.4 ROLUL MOTIVATIEI SI AFECTIVITATII IN INSTRUIRE
1.3.4.1 CURIOZITATEA SAU SETEA DE CUNOASTERE A ADEVARULUI
1.3.4.2 SENTIMENTUL DE SURPRIZA
1.3.4.3 CONVINGEREA
1.3.4.4 NELINISTEA INTELECTUALA
1.3.4.5 PERCEPTIA CLARA A SCOPULUI
1.3.4.6 PERSPECTIVA APLICABILITATII IN PRACTICA
1.3.5 ASPECTE ALE MEDIERII INSTRUIRII
1.3.5.1 INTENTIONALITATEA SI RECIPROCITATEA
1.3.5.2 SENSUL
1.3.5.3 TRANSCENDENTA
1.3.5.4 COMPETENTA
1.3.5.5 AUTOREGLAREA SI CONTROLUL COMPORTAMENTULUI
1.3.5.6 PARTICIPAREA
1.3.5.7 INDIVIDUALIZAREA
1.3.5.8 PLANIFICAREA SCOPURILOR
1.3.5.9 PROVOCAREA INTERESULUI
1.3.5.10 AUTOSCHIMBAREA
2 PROCESE AFECTIVE IMPLICATE IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
2.1 DEFINIREA SI CARACTERISTICI ALE PROCESELOR AFECTIV - EMOTIONALE
2.1.1 DEFINITII ALE AFECTIVITATII
2.1.2 CARACTERISTICI ALE PROCESELOR AFECTIV - EMOTIONALE
2.2 ROLUL STRUCTURILOR AFECTIVE IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
2.2.1 ROLUL STRUCTURILOR AFECTIVE PRIMARE SI COMPLEXE
2.2.2 IMPLICATIILE PROCESELOR AFECTIVE SUPERIOARE IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
2.2.2.1 ROLUL SENTIMENTELOR IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
2.2.2.2 PASIUNILE
2.3 DIMENSIUNILE PROCESULUI EMOTIONAL
2.4 INTELIGENTA EMOTIONALA
2.4.1 IMPORTANTA EMOTIILOR
2.4.2 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE
2.4.3 TESTE DE STABILIRE A NIVELULUI DE DEZVOLTARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE
2.4.4 NIVELURI SI DIRECTII ALE EDUCARII INTELIGENTEI EMOTIONALE
2.5 DEZVOLTAREA AFECTIVITATII
3 TEST PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA
4 IMPLICATII PSIHOPEDAGOGICE ALE CREATIVITATII IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
4.1 DEFINITII SI DELIMITARI CONCEPTUALE
4.2 STRUCTURA CREATIVITATII
4.2.1 MODELUL BIFACTORIAL
4.2.2 FACTORII CREATIVITATII
4.2.2.1 FACTORI INTELECTUALI
4.2.2.1.1 INTELIGENTA
4.2.2.1.1.1 MEMORIA
4.2.2.1.1.2 IMAGINATIA
4.2.2.2 FACTORI APTITUDINALI
4.2.2.3 FACTORI CARACTERIALI
4.2.2.3.1 INTELIGENTA CREATOARE
4.2.2.4 FACTORII DE PERSONALITATE
4.2.2.5 FACTORI DE MEDIU
4.2.2.5.1 MOTIVATIA
4.2.2.5.2 TEMPERAMENTUL SI CARACTERUL
4.2.2.6 FACTORII SOCIAL - ISTORICI SI SOCIAL - EDUCATIVI
4.3 NIVELURILE CREATIVITATII
4.3.1 CREATIVITATEA DE EXPRESIE
4.3.2 CREATIVITATEA PROCESUALA
4.3.3 CREATIVITATEA DE PRODUS
4.3.4 CREATIVITATEA INOVATOARE
4.3.5 CREATIVITATEA INVENTIVA
4.3.6 CREATIVITATEA EMERGENTA
4.4 EDUCAREA CREATIVITATII
4.4.1 DEPISTAREA SI IDENTIFICAREA POTENTIALULUI CREATIV AL ELEVILOR
4.4.1.1 PREDICTIA PE BAZA DE EXAMINARI PSIHOLOGICE
4.4.1.2 PREDICTIA PE BAZA NOTELOR SCOLARE
4.4.1.3 PREDICTIA PE BAZA UNOR ACTIVITATI
4.4.2 STIMULAREA SI EDUCAREA CREATIVITATII IN SCOALA
4.4.2.1 INDEPENDENTA
4.4.2.2 NONCONFORMISMUL
4.4.2.3 INCREDERE IN FORTELE PROPRII
4.4.2.4 SENSIBILITATEA FATA DE VALORILE MORALE
4.4.2.5 ASUMAREA RISCULUI SI PREFERINTA PENTRU PROBLEMELE
4.4.3 INVATAREA CREATIVA
4.4.3.1 MODELE SI METODE
4.4.4 CREATIVITATEA INDIVIDUALA SI DE GRUP
5 CHESTIONAR DE ATITUDINI CREATIVE
6 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Invatarea acopera aproape toate aspectele vietii noastre, intervenind nu numai in stapanirea unei noi abilitati sau a unor probleme stiintifice, ci si in dezvoltarea emotionala, relationarea sociala si chiar in dezvoltarea personalitatii.

Invatarea poate fi definita ca o schimbare relativ permanenta a comportamentului determinata de experienta; modificarile comportamentale datorate maturizarii (deci nu determinate de experienta) sau starilor temporare ale organismului (cum ar fi oboseala sau starile induse de droguri) nu sunt incluse in cadrul procesului de invatare.

Nu toate situatiile de invatare sunt similare; se pot distinge trei tipuri mari de invatare: (a) obisnuinta, (b) conditionarea clasica, si conditionarea operanta si (c) ceea ce se cunoaste sub numele de invatarea complexa. Obisnuinta, cea mai simpla situatie de invatare, consta in a invata sa ignori un stimul care a devenit familiar si nu are consecinte semnificative (un exemplu ar fi ticaitul unui ceas nou). Conditionarea clasica si operanta presupun ambele forme de asociatii, invatarea faptului ca anumite evenimente se intampla simultan (de exemplu, un copil invata ca imaginea sanului este urmata de gustul laptelui sau invata ca, daca isi bate fratele va fi pedepsit de catre parinti). Invatarea complexa presupune si altceva in afara de formarea asociatiilor; de exemplu, invatarea complexa este aplicabila unei anumite strategii pentru rezolvarea unei probleme sau elaborarea unei scheme mentale a mediului inconjurator. Pentru abordarea invatarii este necesara o prezentare a diferitelor perspective psihologice care au fost adoptate in studierea invatarii.

Cele mai multe dintre studiile initiale pe tema invatarii si a conditionarii au fost realizate din perspectiva behaviorista, care are ca principiu de baza faptul ca un anume comportament este mai bine inteles in termeni de cauze exterioare decat psihice.

Aceasta abordare a invatarii are la baza cateva ipoteze. Una dintre acestea se refera la faptul ca simpla asociere clasica sau operanta este parte componenta a invatarii, astfel incat un proces destul de complex, cum ar fi cel al achizitiei limbajului, este probabil o chestiune de invatare a mai multor asociatii (Staats, cf. R. L. Atkinson, 2002). O alta ipoteza este aceea ca unele dintre legile de baza ale invatarii actioneaza in functie de ce anume trebuie invatat - un sobolan care invata sa iasa dintr-un labirint sau un copil care invata operatia de impartire (B. F. Skinner, 1971). Aceste ipoteze orientative au determinat preocuparea behavioristilor pentru influenta pe care o exercita recompensa si pedeapsa asupra comportamentului organismelor inferioare (sobolani, porumbei) in situatii simple de laborator. Aceste principii au mai fost modificate printr-o abordare cognitivista, mai ales in cazul invatarii complexe.

Mai mult decat atat, se pare ca nu exista un singur set de reguli pe care se bazeaza invatarea in general se pare ca la specii diferite sunt implicate mecanisme ...

Bibliografie:

BEJAT M. - "TALENT, INTELIGENTA, CREATIVITATE" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1971

BOTKIN J. W. , ELMANDJRA M. , MALITA M. - "ORIZONTUL FARA LIMITE AL INVATARII. LICHIDAREA DECALAJULUI UMAN" - EDITURA POLITICA, BUCURESTI, 1981

COSMOVICI A. - "PSIHOLOGIE GENERALA" - EDITURA POLIROM, IASI, 1996

COSMOVICI A. , IACOB L. - "PSIHOLOGIE SCOLARA" - EDITURA POLIROM, IASI, 1998

HERIVAN M. - "EDUCATIA LA TIMPUL VIITOR" - EDITURA ALBATROS, BUCURESTI, 1976

IONESCU M. - "DEMERSURI CREATIVE IN PREDARE SI INVATARE" - EDITURA PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA, CLUJ - NAPOCA, 2000

IONESCU M. , RADU I. , SALADE D. - "STUDII DE PEDAGOGIE APLICATA" - EDITURA PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA, CLUJ - NAPOCA, 2000

IONESCU M. - "DEMERSURI CREATIVE IN PREDARE SI INVATARE" - EDITURA PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA, CLUJ - NAPOCA, 2000

JINGA I. - "MANUAL DE MANAGEMENT INSTRUCTIONAL. CONDUCEREA INVATAMANTULUI" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1993

JOITA E. - "MANAGEMENT SCOLAR. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE MANAGERIALA" - EDITURA GHEORGHE CARTU ALEXANDRU, CRAIOVA, 1995

LANDAU E. - "PSIHOLOGIA CREATIVITATII" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1979

MALITA M. - "IDEI IN MERS" - EDITURA ALBATROS, BUCURESTI, 1981

MATEI N. C. - "EDUCAREA CAPACITATILOR CREATOARE IN PROCESUL DE INVATAMANT, CLASELE I - IV" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1982

NECULAU A. - "CAMPUL UNIVERSITAR SI ACTORII SAI" - EDITURA POLIROM, IASI, 1997

POPESCU - NEVEANU P. - "DICTIONAR DE PSIHOLOGIE" - EDITURA ALBATROS, BUCURESTI, 1978

POPESCU - NEVEANU - "PSIHOLOGIE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1991

RADU I. , IONESCU M. - "EXPERIENTA DIDACTICA SI CREATIVITATE" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1987

RADU I. - "INTRODUCERE IN PSIHOLOGIA CONTEMPORANA" - EDITURA SINCRON, CLUJ - NAPOCA, 1991

ROCO M. - "CREATIVITATEA INDIVIDUALA SI DE GRUP. STUDII EXPERIMENTALE" - EDITURA ACADEMIEI R. S. R. , BUCURESTI, 1979

ROSCA AL. - "CREATIVITATEA" - EDITURA ENCICLOPEDICA ROMANA, BUCURESTI, 1972

ROSCA AL. - "CREATIVITATE GENERALA SI SPECIALA" - EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1981

SCHWARTZ B. - "EDUCATIA MAINE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1976

STOICA A. - "CREATIVITATEA ELEVILOR. POSIBILITATI DE CUNOASTERE SI EDUCARE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1983

STOICA D. , STOICA M. - "PSIHOPEDAGOGIE SCOLARA" - EDITURA SCRISUL ROMANESC, CRAIOVA, 1982

ZLATE M. - "PSIHOLOGIA VIETII COTIDIENE" - EDITURA POLIROM, IASI, 1997

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Înregistrare Autentificare
Structură de fișiere:
  • Aspecte ale rolului motivatiei si afectivitatii in instruire
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2002
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
61 pagini
Imagini extrase:
112 imagini
Nr cuvinte:
31 096 cuvinte
Nr caractere:
165 876 caractere
Marime:
128.19KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Psihologie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Psihologie
Sus!