Din punct de vedere juridic, un comportament delicvent este definit printr-o serie de trasaturi specifice, care se regasesc in majoritatea sistemelor legislative si anume: reprezinta o fapta, o actiune (inactiune) cu caracter ilicit, imoral, ilegitim, ilegal, prin care sunt violate si prejudiciate anumite valori si relatii sociale; aceasta fapta este comisa de o anumita persoana care actioneaza deliberat, constient si responsabil (are raspundere penala); Reprezentand o institutie de baza a dreptului penal, delictul este o fapta antisociala, ilicita, care lezeaza o serie de valori si relatii sociale, fapta imputabila anumitor persoane si constitutiva de efecte juridice, adica de raspundere penala.
Pentru acest motiv, numai in prezenta unei anumite fapte, considerata ilicita sau ilegala, norma prevede sanctionarea persoanei vinovate. Trebuie sa existe, in consecinta, in primul rand, o fapta antisociala reala, savarsita de o anumita persoana care este responsabila, iar in al doilea rand, fapta respectiva trebuie incriminata de legea penala.
Inexistenta uneia sau a mai multora dintre aceste trasaturi (iligalitate, vinovatie, incriminarea) conduce, practic la inexistenta delictului sau a crimei ca atare.
Principiul legalitatii delictului si sanctiunii (nullum crimen sine lege, nulla poene sine lege) este inscris la loc de frunte in marea majoritate a legislatiilor penale moderne, reprezentand suprema garantie a respectarii drepturilor si libertatilor individuale. Din nefericire, acest principiu a fost neglijat sau ignorat de unele sisteme penale totalitariste si inlocuit cu principiul analogiei delictului, ceea ce a condus la comiterea unor abuzuri judiciare impotriva unor persoane nevinovate.
Definirea si circumscrierea delictului prin cele trei trasaturi mentionate au nu numai o importanta teoretica generala, cat si una practica, permitand: includerea, in categoria delictelor si crimelor, numai acele actiuni si fapte care intrunesc cumulativ aceste trasaturi (de pilda, nu reprezinta delict fapta comisa de un individ, care este lipsit de discernamant sau de raspundere penala, sau savarsirea unei fapte care, desi este imorala, nu este incriminata de legea penala); delimitarea delictelor si crimelor de alte abateri sau incalcari ale normelor de drept, care nu afecteaza insa ordinea sociala si normativa si nu pericliteaza viata si securitatea indivizilor, grupurilor, institutiilor (cum sunt, de pilda, contraventiile, delictele civile, abaterile disciplinare sau administrative, fata de care sunt adoptate sanctiuni civile, disciplinare, financiare, contraventionale, etc.
). Clasificarea faptelor antisociale in delicte si crime se face in functie de doua criterii: cel al gravitatii, tinandu-se cont de valoarea pagubei produse, valoarea obiectului lezat, felul si modalitatea de comitere a faptei, etc; cel al sanctiunii aplicate. Pe aceasta baza, in unele sisteme penale, din luna iulie 2005 in vigoare si in Codul Penal Roman, actiunile ilicite ...
ION BODUNESCU - "FLAGELUL TERORISMULUI INTERNATIONAL" - EDITURA MILITARA, 1978
ION SUCEAVA, FLORIAN COMAN - "CRIMINALITATEA SI ORGANIZATIILE CRIMINALE" - EDITURA ROMCARTEXIM, 1997
COSTICA PAUN - "CRIMINOLOGIE" - EDITURA EUROPA NOVA, 2002
G.UNGUREANU - "CRIMINOLOGIE"
G. SCRIPCARIU, PYROZINSKI - "CRIMINOLOGIE CLINICA SI RELATIONALA" - EDITURA SYMPOSION, IASI, 1995
FREDA ADLER, GERHARD O.W.MUELLER, WILLIAM S. LAUFER - "CRIMINAL JUSTICE THE CORE", MCGRAW HILL, 1996
AUREL DINEU - "BAZELE CRIMINOLOGIEI" - EDITURA PROARCADIA, 1993
PATRICK R. ANDERSON, DONALD J. NEWMAN - "INTRODUCTION TO CRIMINAL JUSTICE" - MCGRAW HILL, 1993
BRIAN LANE, WILFRED GREGG - "ENCICLOPEDIA UCIGASILOR IN SERIE", RAO, 1996
ION BODUNESCU - "FLAGELUL TERORISMULUI INTERNATIONAL" - EDITURA MILITARA, 1978
FREDA ADLER, GERHARD O.W.MUELLER, WILLIAM S. LAUFER - "CRIMINAL JUSTICE THE CORE", MCGRAW HILL, 1996
BRIAN LANE, WILFRED GREGG - "ENCICLOPEDIA UCIGASILOR IN SERIE", RAO, 1996
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
