Studiu de diagnosticare în Astmul Bronsic

Diagnosticarea astmului bronsic profesional comporta serioase dificultati de ordin explorativ (identificarea agentului etiologic), de stabilire a unei legaturi univoce intre astm si profesie.

Avand in vedere si faptul ca este o boala profesionala subdiagnosticata, numarul cazurilor declarate este in scadere permanenta de la an la an, aparitia unui studiu pe aceasta tema se impune de la sine.

Lucrarea ofera o imagine generala si dinamica a perspectivelor de diagnostic reprezentand in acelasi timp o readucere in atentie a unei afectiuni cu serioase consecinte de ordin medical, social si economic, dar mai putin studiate. Astfel ne-am propus sa reevaluam toate cazurile de Astm Bronsic Profesional confirmat din cazuistica Clinicii de Medicina Muncii din Targu Mures din perioada 1990 - 2003. Multumesc pentru increderea si sprijinul acordat, doctorului Szasz Lorand, sef de lucrari la catedra de Medicina Muncii a UMF Targu Mures, seful Clinicii de Boli Profesionale din Targu Mures, coordonatorului stiintific al prezentei lucrari, pentru rabdarea, consecventa, si profesionalismul necesare in elaborarea si conturarea studiului de fata, intregului colectiv al acestei clinici, pentru amabilitatea si facilitatile oferite.

Respiratia este un proces compus din toate acele mecanisme care asigura alimentarea cu oxigen a organismului, procesele de oxidare de la nivel celular, tisular si epurarea bioxidului de carbon rezultat in urma proceselor metabolice. Functia aparatului respirator nu se rezuma doar la acestea, el joaca un rol crucial in reglarea echilibrului acido-bazic al organismului, mai ales prin reglarea epurarii bioxidului de carbon. Inspiratia, prin care aerul permeaza in plamani, si expiratia (indepartarea aerului din plamani) sediul ambelor procese incepe din caile respiratorii superioare si ajunge pana in alveole, aerul facand apoi cale intoarsa. Transportul de oxigen si bioxid de carbon, prin participarea circulatiei pulmonare.

Intre cele doua etape se intercaleaza procesul difuziei. Acesta este un proces compus: pe de o parte se petrece intr-un mediu gazos (cavitatea si septul alveolar), pe de alta parte intr-un mediu lichid (suprafata endoalveolara si eritrocite). Exista o stransa corelatie intre acest proces si etapa legarii oxigenului in eritrocite (formarea de oxihemoglobina) si a disocierii bioxidului de carbon de hemoglobina.

2. 1. Anatomia aparatului respirator Putem deosebi urmatoarele componente din structura aparatului respirator: Caile respiratorii: sistemul tubular cavitate nazala faringe laringe trahee bronsii, care directioneaza aerul din exterior catre suprafata elementelor schimbului de gaze.

Umecteaza si incalzeste aerul inspirat. Epiteliul ciliar al mucoasei lor are rolul de a epura particulele straine si secretiile acumulate Suprafata respiratorie: alveolele si capilarele circulatiei mici (pulmonare). Elementele de sustinere ale aparatului respirator: Toracele osos-musculos, care efectueaza miscarile respiratorii ...

BALMES JOHN R. - "SURVEILLANCE FOR OCCUPATIONAL ASTHMA. OCCUPATIONAL MEDICINE" - STATE OF THE ART REVIEWS 1991

BALMES JOHN R. - "OCCUPATIONAL ASTHMA" - WEST J MED, 1992

BARNES PJ. - "NO OR NO IN ASTHMA" - THORAX, 1996

BERNSTEIN DAVID I. - "CLINICAL ASSESSMENT AND MANAGEMENT OF OCCUPATIONAL ASTHMA" - IN ASTHMA IN THE WORKPLACE, NEW YORK, MARCEL DEKKER, 1993

BERNSTEIN I.L., CHAN-YEUNG M., MALO J.L., BERNSTEIN D.I. - "DEFINITION AND CLASSIFICATION OF ASTHMA" - IN ASTHMA IN THE WORKPLACE, NEW YORK, MARCEL DEKKER INC., 1993

CHAN-YEUNG M., MALO J.L. - "NATIONAL HISTORY OF OCCUPATIONAL ASTHMA" - IN ASTHMA IN THE WORKPLACE, NEW YORK, MARCEL DEKKER, INC., 1993

CHAN-YEUNG M., MALO J.L. - "TABLE OF THE MAJOR INDUCERS OF ASTHMA" - IN ASTHMA IN THE WORKPLACE, NEW YORK, MARCEL DEKKER, INC., 1993

CLARK NOREEN M. - "ASTHMA SELF MANAGEMENT EDUCATION" - RESEARCH AND IMPLICATIONS FOR CLINICAL PRACTICE, CHEST 1989

FABBRI L.M., DANIELI D., CRESCIOLI S. - "FATAL ASTHMA IN A SUBJECT SENSITIZED TO TOLUENE DISOCYANATE" - AM REV RESPIR DIS, 1988

FELDMAN C.H., CLARK N.M., EVANS D. - "THE ROLE OF HEALTH EDUCATION" - IN MEDICAL MANAGEMENT IN ASTHMA, CLIN REV ALLERGY, 1987

FERENCZ LASZLO - "A BELGYOGYASZATI DIAGNOSZTIKA KEZIKONYVE" - A LEGZOSZERVI BETEGSEGEK DIAGNOSZTIKAJA 23 O. - 34 O., 137 O. - 146 O

KAROL MH. - "ANIMAL MODELS OF OCCUPATIONAL ASTHMA" - EUR RESPIR J 1998

LAM S., WONG R., CHAN-YEUNG M. - "NONSPECIFIC BRONCHIAL REACTIVITY IN OCCUPATIONAL ASTHMA" - J ALLERG CLIN IMMUNOL 1979

LISS G.M., TARLO S.M. - "PEAK EXPIRATORY FLOW IN POSSIBLE OCCUPATIONAL ASTHMA", CHEST 1991

MALO J.L., CARTIER A., GHEZZO H. - "PATTERNS OF IMPROVEMENT IN SPIROMETRY, BRONCHIAL HYPERRESPONSIVENESS, AND SPECIFIC IGE ANTIBODY LEVELS AFTER CESSATION OF EXPOSURE" - IN OCCUPATIONAL ASTHMA CAUSED BY SNOW CRAB PROCESSING. AM REV RESPIR DIS 1988

MALO J.L., COTE J., CARTIER A. - "HOW MANY TIMES PER DAY SHOULD PEAK EXPIRATORY FLOW RATES (PEFR) BE ASSESSED WHEN INVESTIGATING OCCUPATIONAL ASTHMA", THORAX 1993

MALO J.L., GHEZZO H., LARCHEVEQUE J. - "IS THE CLINICAL HISTORY A SATISFACTORY MEANS OF DIAGNOSING OCCUPATIONAL ASTHMA" - AM REV RESPIR DIS 1991

MALO J.L,. LARCHEVEQUE J., CARTIER A. - "SIGNIFICANT CHANGES IN NONSPECIFIC BRONCHIAL RESPONSIVENESS AFTER ISOLATED IMMEDIATE BRONCHOSPASTIC REACTIONS CAUSED BY ISOCYANATES BUT NOT AFTER A LATE REACTION CAUSED BY PLICATIC ACID", J ALLERGY CLIN IMMUNOL 1996