Daca rabzi raul fara a protesta e ca si cum l-ai rasplati. Adevaratul remediu al raului e sa lupti impotriva lui. Am ales ca subiect pentru lucrarea mea de diploma angina pectorala deoarece morbiditatea si mortalitatea prin boli coronariene au o frecventa ridicata si in continua crestere, cuprinzand tot mai multi oameni cu o varsta mai tanara. Suferintele coronariene pun in pericol viata bolnavului atat prin consecintele lor cat si prin rasunetul resimtit de intregul organism.
Angina pectorala a fost insa izolata si denumita de HEBERDEN la 21 iulie 1768 intr-o Comunicare la Royal College of Medicine, Londra.
Definitia anginei pectorale data de HERBEDEN in 1768: este o tulburare functionala manifestandu-se printr-o durere obisnuita retrosternala constrictiva si angoasanta, provocata cel mai adesea de mers si rapid calmata prin oprire sau nitroglicerina. Natura coronariana a bolii a fost stabilita de JENNER (1788) si de PERRY (1799) in Anglia, de KREYSNG (1815) in Germania, de GALLAVARDIN (1933) si de LENEGRE (1959) in Franta.
In Romania au studiat boala mai ales in deceniile 4-6, doctorii: Hatieganu, Iliescu, B. Theodorescu, A. Moga. CAPITOLUL II ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR 2. 1. ANATOMIA Aparatul cardiovascular este reprezentat de ansamblul format de cord si un sistem de tuburi artere si vene, prin care circula sangele.
CORDUL sau INIMA este organul central propulsor al aparatului cardiovascular asezat in partea inferioara a mediastinului anterior, intre cei doi plamani, deasupra muschiului diafragm, cu o pozitie asimetrica catre stanga. Are forma unui con turtit anteroposterior cu o inaltime de 9 cm si un diametru al bazei de 10, 5cm. Baza inimii este orientata in sus la dreapta si posterior, iar varful in jos la stanga si anterior, ajungand la nivelul spatiului 4-5 intercostal stang pe linia medioclaviculara.
Greutatea inimii este de 250-300 g iar capacitatea de aproximativ 500ml. Cordul este invelit de pericard.
Pericardul este o formatiune fibro membranoasa care are o lama fibroasa ce solidarizeaza inima in torace si alta seroasa sau membranoasa.
Pericardul fibros este o membrana groasa formata din tesut conjuctiv fibros.
Pericardul seros este o membrana subtire care captuseste pericardul fibros si inveleste inima si baza vaselor mari.
Pericardul seros are o foita viscerala epicard - ce adera intim la cord si alta parietala, care se continua una cu alta la nivelul bazei si lasa intre ele o cavitate pericardica virtuala cu o lama fina din lichid ce favorizeaza alunecarea.
2. 1. 1. Configuratia externa a inimii Fata anterioara stenocostala este convexa.
Prezinta doua santuri: unul longitudinal interventricular si altul transversal atrioventricular sau coronar. Deasupra santului coronar se afla atriile cu artera aorta si trunchiul arterei pulmonare marginite pe laturi de urechiusa dreapta si stanga. Sub santul coronar se afla portiunea ventriculara a inimii strabatuta de santul interventricular anterior.
Fata ...
ANGELESCU N. - "PROPEDEUTICA MEDICO - CHIRURGICALA" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1993
BAL. GEORGETA - "TEHNICI DE INGRIJIRE GENERALA A BOLNAVILOR" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1983
BORUDEL C. - "MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1995
KLEINERMAN L. - "CARDIOPATIILE ISCHEMICE CORONARIENE" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1974
MOLDOVAN T. - "SEMIOLOGIE. CLINICA MEDICALA" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1993
MOZES C. - "TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI" - VOL. I SI II, EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1994
NICULESCU GH. - "TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI SI ELEMENTE DE PRIM AJUTOR PRIMAR SI SPECIALIZAT" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1994
PAUNESCU - PODEANU A. - "URGENTELE MEDICALE" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1966
PETRESCU R. , BUNGHEZ GH. - "URGENTE CARDIO - VASCULARE" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1972
SCHAFFLER L. - "GHID CLINIC" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1995
TITIRCA L. - "GHID DE NURSING" - EDITURA VIATA MEDICALA ROMANEASCA, BUCURESTI, 1995
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
