Clinica bolnavului hemiplegic. Aspecte ale modificărilor vasculare periferice

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 ASPECTE ETIOPATOGENICE ALE A. V. C. , CLASIFICAREA A. V. C. , DATE DE EPIDEMIOLOGIE
1.1 CLASIFICAREA ACTUALA A BOLILOR CEREBROVASCULARE
1.1.1 ASIMPTOMATICE
1.1.2 DISFUNCTII CEREBRALE FOCALE
1.1.2.1 ATACUL ISCHEMIC TRANZITORIU (AIT)
1.1.2.2 TIPURILE DE AVCONSTITUIT
1.1.2.3 INFARCTUL CEREBRAL
1.1.2.3.1 INFARCTUL CEREBRAL ATEROTROMBOTIC
1.1.2.3.2 INFARCTUL CEREBRAL CARDIOEMBOLIC
1.1.2.3.3 INFARCTUL LACUNAR
1.1.2.4 HEMORAGIA CEREBRALA
1.1.2.5 HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA
1.1.3 DEMENTA VASCULARA
1.1.4 ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA
1.2 EPIDEMIOLOGIA BOLILOR CEREBROVASCULARE. FACTORII DE RISC IN AVC
1.2.1 FACTORI DE RISC IZOLATI, CARE SUNT DOVEDITI SI MAI PUTIN DOVEDITI
1.2.1.1 FACTORII DE RISC IZOLATI DOVEDITI
1.2.1.2 FACTORII DE RISC IZOLATI MAI PUTIN DOVEDITI
1.2.2 FACTORI DE RISC MULTIPLI
1.2.2.1 OBICEIURI SI STIL DE VIATA
1.2.2.2 BOLI SAU MARKERI AI UNOR BOLI CU RISC PENTRU AVC
1.2.2.3 MODIFICARI VASCULARE STRUCTURALE ASIMPTOMATICE CU RISC PENTRU AVC
1.3 AFECTIUNILE CARDIO - VASCULARE SI RISCUL PENTRU AVC
1.3.1 HTA SI HVS
1.3.2 AFECTIUNILE CARDIACE SI AVC
1.3.2.1 FIBRILATIA ATRIALA (FIA)
1.3.2.2 IMA SI ANEVRISMUL DE VS
1.3.2.3 PROLAPSUL DE VALVA MITRALA
1.3.2.4 MIXOMUL CARDIAC
1.3.2.5 ENDOCARDITELE INFECTIOASE
1.3.2.6 MIOCARDITELE SI CARDIOMIOPATIILE
1.3.3 ATEROSCLEROZA AORTICA SI CAROTIDIANA
1.3.4 ALTE AFECTIUNI VASCULARE
1.4 HIPERLIPOPROTEINEMIA
1.5 DIABETUL ZAHARAT (DZ)
1.6 OBEZITATEA SI HIPERURICEMIA
1.7 ALIMENTATIA SI INACTIVITATEA FIZICA
1.8 FUMATUL
1.9 ALCOOLUL
1.10 CONTRACEPTIVELE ORALE
1.11 HEMATOCRITUL, FIBRINOGENUL SI FACTORUL VII AL COAGULARII
1.12 AFECTIUNILE HEMATOLOGICE
1.13 ATACUL ISCHEMIC TRANZITOR (AIT)
1.14 MIGRENA
1.15 ABUZUL DE DROGURI
2 CLINICA BOLNAVULUI HEMIPLEGIC
2.1 LEZIUNILE CORTEXULUI CEREBRAL
2.2 LEZIUNILE CAILOR CORTICO - SPINALE SI CORTICO - BULBARE IN PARTEA SUPERIOARA A TRUNCHIULUI CEREBRAL
2.2.1 HEMIPLEGIE MOTORIE PURA SI IZOLATA
2.2.2 HEMIPLEGIA CARE RESPECTA MUSCULATURA CRANIANA
2.2.3 PARALIZIA HOMOLATERALA ASOCIATA UNEI PIERDERI A PALESTEZIEI SAU SIMTULUI DE POZITIE DE ACEEASI PARTE
2.2.4 AMIOTROFIA
2.3 APARITIA CRIZELOR CONVULSIVE
2.4 TULBURARILE DE VORBIRE
2.5 ATINGEREA CORTICALA A SENSIBILITATII
2.6 ANOSOGNOZIA SI APRAXIA
2.7 PREZENTA SEMNULUI BABINSKI HOMOLATERAL
2.8 VARSATURILE SI CEFALEEA
3 INVESTIGATIILE PARACLINICE LA BOLNAVUL HEMIPLEGIC
3.1 ULTRASONOGRAFIA
3.2 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
3.3 EXAMENUL RMN
3.4 ELECTROENCEFALOGRAFIA (EEG)
3.5 ALTE INVESTIGATII IN ACCIDENTELE ISCHEMICE
4 INVESTIGATII PARACLINICE PRIN ULTRASONOGRAFIA DOPPLER
4.1 EXAMENUL DOPPLER ARTERIAL
4.1.1 DATE INTRODUCTIVE
4.1.2 DATE DE ANATOMIE TOPOGRAFIE
4.1.3 INFORMATIILE FURNIZATE DE ULTRASONOGRAFIA DOPPLER
4.1.4 INDICATIILE ULTRASONOGRAFIEI DOPPLER
4.1.5 REZULTATE NORMALE
4.1.5.1 CALITATIVE
4.1.5.2 CANTITAITVE
4.1.6 REZULTATE PATOLOGICE
4.2 EXAMENUL DOPPLER VENOS
4.2.1 DATE INTRODUCTIVE
4.2.2 DATE DE ANATOMIE TOPOGRAFICA
4.2.3 INDICATIILE EXAMENULUI DOPPLER VENOS
4.2.4 REZULTATE NORMALE
4.2.5 REZULTATE PATOLOGICE
5 PARTEA SPECIALA
5.1 BAZA DE DATE
5.2 CONCLUZII
6 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Termenul de boal (cerebrovascular (exprim (tulbur (ri cu caracter tranzitoriu sau permanent, existente (ntr-o zon (din creier, produse prin ischemie (i/sau hemoragie, (n care unul sau mai multe vase cerebrale sunt afectate primar de procesul patologic.

Termenul de accident vascular cerebral este cel mai frecvent folosit (i include: infarctul cerebral, hemoragia intracerebral ( (i hemoragia subarahnoidian (. O clasificare a bolilor cerebrovasculare s-a impus (n vederea stabilirii unui limbaj comun pentru medicii practicieni din diferite specialit ( (i. Clasificarea bolilor cerebrovasculare III este o clasificare care se bazeaz ( (n plus fa ( (de precedenta (din 1975, axat (pe un cadru exclusiv clinic (i morfologic) pe stadiul actual al avantajelor tehnologice - CT (i RMN.

Aceast (categorie include bolnavi care nu prezint (simptome de boal (vascular (cerebral (sau retinian (, dar prin investiga (ii paraclinice (CT, RMN) se eviden (iaz (semne de boal (. II. Disfunc (ii cerebrale focale II. 1. AIT II. 2. AVConstituit II. 1. Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) este un episod scurt de manifestare neurologic (de focar, produs prin mecanism ischemic, care are la baz (afectarea sistemului vascular carotidian sau a sistemului vascular vertebro-bazilar. Episodul are un debut brusc, durat (scurt (, 2 - 15 min, (i se poate repeta. Manifestarea neurologic (de focar remite (n totalitate (n 24 de ore.

Nu sunt caracteristice AIT: pierderea con (tien (ei f (r (alte manifest (ri clinice vertebro-bazilare, convulsiile, scotoamele scintilante, caracterul persistent (i prelungit al manifest (rilor clinice.

II. 2. Tipurile de AVConstituit sunt: II. 2. 1 Infarctul cerebral Pacien (ii cu infarct cerebral nu sunt, de obicei, s (n (to (i (nainte de debutul AVC.

(n antecedentele lor personale patologice se identific (unul sau mai mul (i factori de risc: HTA, DZ, CI sau antecedente de AIT.

Deficitul neurologic poate debuta brusc sau s (progreseze (n ore sau zile.

Mecanismele prin care se realizeaz (infarctul cerebral ischemic sunt: a. Trombotic -infarctul trombotic se realizeaz (prin suprapunerea trombusului pe placa de aterom b. Embolic -infarctul embolic se datoreaz (ocluziei unei artere prin embolizarea distal (fa ( (de locul unde circula (ia colateral (este adecvat (c. Hemodinamic -acest mecanism, rar implicat dealtfel (n apari (ia infarctului cerebral, survine (n st (rile de hipotensiune arteriala sever (sau (n tulbur (rile paroxistice de ritm ce se instaleaz (la bolnavii cu stenoze severe sau ocluzii arteriale situate proximal, cu o circula (ie colateral (compensatorie inadecvat (Formele clinice de infarct cerebral sunt: Infarctul cerebral aterotrombotic Infarctul cerebral cardioembolic Infarctul cerebral lacunar Infarctul cerebral de form (clinic (neprecizat (- situa (ie ce apare (n 30 - 40% din cazuri (n care infarctul cerebral nu poate fi clasificat clinic (n una din primele trei forme cunoscute.

II. 2. 1. 1. Infarctul cerebral aterotrombotic Acest tip de infarct cerebral este consecin (a aterosclerozei ...

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Clinica bolnavului hemiplegic. Aspecte ale modificarilor vasculare periferice
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
1999
Nr fișiere:
2 fisiere
Pagini (total):
63 pagini
Imagini extrase:
82 imagini
Nr cuvinte:
13 305 cuvinte
Nr caractere:
80 025 caractere
Marime:
253.30KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Medicină
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
Recuperare medicala si balneoclimatologie
Materie:
Medicină
Sus!