Virusurile herpetice, cu multitudinea reprezentatilor acestei importante categorii de agenti patogeni, constituie o preocupare permanenta atat pentru epidemiolog, cat si pentru clinician si virusolog, ca urmare a diversitatii aspectelor pe care le prezinta.
Infectia aproape inevitabila in cursul vietii, patologia indusa de virusurile herpetice este desosebita prin fenomenele de latenta, a repetatelor recurente ale episoadelor acute si progresia spre boala cronica au evolutie lenta.
Gravitatea formelor clinice este variabila, fiind posibile manifestari de la cele benigne sau inaparente pana la forme grave, cu consecinte imprevizibile.
Implicarea virusurilor herpetice in patologia acuta infectioasa, dar si cea cronica, considerate pana acum cateva decenii, exclusiv neinfectioasa (cancer, arteroscleroza), reprezinta totodata si o mare complexitate a etapelor procesului epidemiologic si a formelor lui de manifestare care necesita discutii speciale, pentru fiecare reprezentant viral in parte.
Una dintre bolile infectioase si extrem de contagioasa provocate de un virus este varicela, caracterizata clinic prin simptome generale usoare si o eruptie veziculoasa, care apare in mai multe valuri eruptive.
in 1767, Vogel o numeste varicela, iar in 1802 William Herberden propune diferentierea ei de variola. Aragao (1911) si Paschen (1917) au descries corpusculii elementary in lichidul vezicular, sugerand etiologia virala. Thomas Weller in 1952, reuseste izolarea virusului varicelo - zosterian (WZ) (34). 2. 1 STRUCTURA SI FUNCTIILE PIELII Anatomia macroscopica a pielii.
Pielea este un inveiis conjunctivo - epitelial, care acopera corpul in intregime continuandu-se cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor naturale.
Suprafata pielii este cuprinsa intre 1, 5 si 2 m2 si prezinta pliuri, unele mai mari (submamar, interfesier, inghinogenital), altele discrete (pe fata de flexie a articulatiilor). Tot cu ochiul liber se observa cadrilajul normal al pielii, ce ia nastere prin intretaierea unor santuri fine. Pe suprafata paimara si plantara, o serie de santuri curbe delimiteaza dermatoglifele, determinate genetic. Porii (depresiuni infundibuliforme) fac parte de asemenea din desenul cutanat normal si corespund orificiilor pilosebacee sau ale glandelor sudoripare.
Difera si in functie de varsta si sex. La femei, copii si batrani, pielea este mai subtire.
Culoarea depinde de cantitatea si tipul pigmentului melanic, de vascularizatia dermului superficial, de cantitatea de caroten din stratul cornos si hipoderm.
2, 2, STRUCTURA MICROSCOPICA A PIELII Structura organului cutanat este constituita din tesuturi epiteliale (epiderm, glande, firul de par, unghii), din tesut conjunctiv al dermului si hipodermului, la care adaugam muschii proprii, vasele si nervii de la acest nivel.
De la suprafata spre profunzime, la microscopul optic, intalnim epidermal, jonctiunea dermo - epidermica dermul si hipodermul.
Epidermul Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, in ...
ARVIN A. M. - "VARICELLA - ZOSTER VIRUS" - CLIN. MICROBIOL. REV. , 9, 3, 361 - 381, 1996
ARVIN A. M. - "VARICELLA - ZOSTER VIRUS, OVERVIEW ND CLINICAL MANEFESTATIONS" - SEMINARS, DERMATOLOGY, 15, 2, 4 - 7, 1996
BOVILL B. , BANNISTER B. - "REVIEW OG 26 YEARS HOSPITAL ADMISSIONS FOR CHICKENPOX IN NORTH LONDON" - J. INFECT. , 36, S1, 17 - 23, 1998
DRAGAN M. - "ACTUALITATI IN BOLILE INFECTIOANSE" - EDITURA VIATA MEDICALA ROMANEASCA, 20 - 28, 1998
ENDERS G. , MILLER E. , CRADOCK - WASTON J. - "CONSEQUENCES OF VARICELLA AND HERPES ZOSTER IN PREGNANCY: PROSPECTIVE STADY OF 1739 CASES" - LACENT, 343, 1548 - 1551, 1994
FILLET A. M. , LEBON P. - "VIRUS DE LA VARICELLE ET DU ZONA, LES VIRUS TRANSMISSIBLES DE LA MERE A LENFANT" - EDITURA JOHN LIBBEY EUROTEXT, PARIS, 252 - 270, 1999
GARWEG J. , BOHNKE M. - "VARICELLA - ZOSTER VIRUS IS STRONGLY ASSOCIATED WITH ATYPICAL NECROTIYING HERPETIC RETINOPAHIES" - CLIN. INFECT. DIS. , 24, 4, 603 - 608, 1997
PODANI M. - "VARICELA SI HERPESUL ZOSTER" - BOLI INFECTIOASE, EDITURA SHIK, VOL. II, 66 - 1, 1998
WHITBY R. J. - "INFECTIONS A VIRUS VARICELLE - ZOREA" - PRINCIPES DE MEDICINE, INTEME HARRISON T. R. (COORD. ), FLAMMARIN, EDITURA XII, PARIS, 686 - 689, 1995
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
