Vitaminele, in general, sunt definite ca substantele organice strict necesare pentru mentinerea vietii si reproducerii, aduse din exterior odata cu alimentele.
Vitaminele sunt active in cantitati foarte mici, neputand inlocui sursele energetice, hormone si enzyme.
Definitia vitaminelor este controversata din cauza denumirilor improprii, a diversitatii compusilor sI a rolurilor fiziologice.
Vitaminele, numite sI factori esentiali de nutriatie sau biocatalizatori, in majoritate provin din surse exogene (nu pot fi sintetizate de organismul animal, ci numai de plante). Organismul animal primeste vitaminele odata cu alimentele vegetale, fie in forma activa, de vitamine, fie in forma inactiva, de provitamine, care se transforma in organism in forma activa.
Unele sunt sintetizate de catre flora bacteriana intestinala (vitamina K, acidul folic), altele din ficat din provitamine (vitamina A din caroten), dar cele mai multe sunt aduse in organism ca atare prin alimente.
Clasificarea vitaminelor nu poate fi facuta pe baza structurii chimice, deoarece in aceasta privinta difera de la o vitamina la alta.
Criteriul principal de clasificare a vitaminelor este caracterul solubilityatii lor propus de McCollum sI David in 1915, sI anume: vitaminele se impart in doua grupe: liposolubile sI hidrosolubile. Vitaminele A, D, E, K, F sunt liposolubile, iar B1, B2, B6, B12, C, P, PP, acizii folici, acidul pantotenic sunt hidrosolubile. Majoritatea vitaminelor hidrosolubile intra in constitutia coenzimelor.
Vitaminele liposolubile se absorb intestinal odata cu grasimile, fapt pentru care deficientele cronice in absorbtia acestora pot duce la fenomene carentiale.
Tulburarile apar tarziu, deoarece organismul dispune de rezerve mari de vitamine liposolubile, depozitate la nivelul ficatului.
Supradozarea (vitaminele A, K) poate fi cauza de fenomene toxice.
Vitaminele hidrosolubile au in general aceleasI surse alimentare sI de aceea carenta este adesea polivitaminica (complex B). Supradozarea nu are consecinte toxice.
Cantitatile care depasesc necesitatile fiziologice sunt in cea mai mare parte eliminate urinar.
Un alt criteriu de clasificare il reprezinta stabilitatea lor la caldura sI se disting: vitamine termostabile (A, B1, PP, K sI in mai mica masura D sI E) sI vitamine termolabile (C sI acidul panotenic). Din punct de vedere al originilor, vitaminele se clasifica in: endogene (care pot fi sintetizate de organism) sI exogene (care sunt obligatoriu luate din alimente). {n afara de alimente exista compusi care se pot transforma in vitamine sI se numesc provitamine cum sunt: (- carotenul, diferiti steroli sI triptofanul.
Organismul omului are nevoie de cantitati foarte mici de vitamine, in general cateva miligrame pe zi.
Tabelul nr. 1: Principalele vitamine Tabelul nr. 2: Nevoile de vitamine pentru copii Ratia alimentara trebuie sa le procure regulat. Altfel, ajung sa declanseze anumite stari patologice specifice, numite avitaminoze, corectabile intr-un anumit stadiu ...
AUGUSTIN MIHAI - "IMPLANTELE ENDOOSOASE OSTEOINTEGRATE IN STOMATOLOGIE" - EDITURA SYLVI, BUCURESTI, 1995
ANDRONESCU C. , GAFAR MEMET - "ODONTOLOGIE SI PARODENTOLOGIE" - 1993
APPEAL BERNARD - "VITAMINA A SI PIELEA" - 1989
BATES C. J. - "FAT SOLUBLE VITAMINS. VITAMINA A. " - THE LANCET, 345
BARMOND P. , SANTAMARIA L. - "NUTRITIA SI CANCERUL, EFECTUL PROTECTOR AL CAROTENOIZILOR. CAHIERS DE NUTRITION ET DE DIETETIQUE" - VOL. XIX/2, 1984
BHANDARI N. , MAHARAJ K. - "IMPACT OF MASSIVE DOSE OF VITAMIN A GIVEN TO PRESCHOOL CHILDREN WITH ACUTE DIARRHOEA ON SUBSEQUENT RESPIRATORY AND DIARRHOEAL MORBIDITY" - BRITISH MEDICAL JOURNAL, 309, NR. 6966, 26 NOV. 1994
BOBOC GH. - "APARATUL DENTOMAXILAR, FORMARE SI DEZVOLTARE" - 1999, EDITURA MEDICALA
CLERC - "VIATA CA SI VEDEREA, ESTE DEPENDENTA DE VITAMINA A. " - MEDICINE ET NUTRITION, NO. 20, SEPT. 1984
CRISTEA E. , POPESCU A. , ZAMFIRESCU M. - "BIOCHIMIA MEDICALA" - 1980, EDITURA MEDICALA
DAULAIRE M. P. , STARBUCK E. , HOUSTON R. - "CHILDHOOD MORTALITY AFTER A HIGH DOSE OF VITAMINE A IN A HIGH RISK POPULATION" - BRITISH MEDICAL JOURNAL, 304, NR. 6821, 25 IAN. 1992
DOBRESCU DUMITRU - "FARMACOTERAPIE PRACTICA" - VOL. I, 1989, EDITURA MEDICALA
DUMITRIU HORIA - "PARODENTOLOGIE" - EDITURA VIATA MEDICALA, BUCURESTI, 1999
FIRU P. - "ORTODENTITE" - CURS LITOGRAFIAT, 1982
GAFAR M. , ANDREESCU C. - "PATOLOGIE SI TERAPIE ODONTALA" - VOL. I LITOGRAFIA U. M. F. , BUCURESTI, 1990
GRANUCEANU R. - "PARTICIPAREA VITAMINELOR LA SINTEZA HORMONILOR" - BULETIN INFORMARE, NR. 5, 1991
GUILLERMO HERRERA, NESTEL P. , ALAWIA EL AMIN - "VITAMIN A SUPPLEMENTATION AND CHILD SURVIVAL" - THE LANCET, 340, NR. 8814, 1 AUG. 1992
HERSCHBERG C. - "VITAMINA A IN GINECOLOGIE" - CLINIQUE, 665/1990
HUMPHREY J. , ACOESTINA T. - "IMPACT OF NEONATAL VITAMIN A SUPPLEMENTATION ON INFANT MORBIDILITY AND MORTALITY" - JOURNAL OF PEDIATRIES, 128, NR. 4, APR. 1996
LEE A. , RUSSEL G. - "INFECTIONS IN INFANTS AND CHILDREN, ASSOCIATED WITH THE HOUSEHOLD PREPARATION OF CHITTERLINGS" - NEW ENGLAND JOURNAL OF MEDICINE, 322, NR. 14, 4 OCT. 1990
MALLINSON C. N. - "VITAMINELE IN TRATAMENTUL BOLILOR INTESTINALE" - EDITURA MEDICALA, 1991
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
