Targul reprezinta una din formele mai vechi ale comertului. Sa ne amintim, in acest sens, de targurile de sclavi pentru procurarea fortei de munca, targurile existente inca din antichitate si care au durat pana la jumatatea secolului al XIX- lea in anumite zone ale globului, pana la abolirea sclaviei.
De asemenea, sa ne readucem in memorie unele consemnari istorice care mentioneaza ca, odata cu raspandirea crestinismului, in Europa se organizau targuri in apropierea bisericilor si manastirilor dupa terminarea slujbei religioase.
Originea notiunii de targ, in acceptiunea contemporana a acestui cuvant, are ca surse:
- fie cuvantul latin ,,feria" care inseamna ,,sarbatoare" (zi in care aveau loc targurile) si care a devenit in limba franceza ,,foire" (Foire International de Nice, Foire International de Damas), si limba engleza ,,fair" (de exemplu: International Spring Fair of Birmingham) si ,,fiera" in limba italiana (Fiera del Levante care se tine la Bari, Fiera Campionaria Bologna, targul de mostre).
- fie cuvantul latin ,,missa" care inseamna ,,slujba" (religioasa) si adoptat pe teritoriul actual al Germaniei sub forma de ,,messe" (de exemplu Leipziger Messe, Internationale Modemesse Fruchjar/herbst.1
- fie cuvantul slav ,,tergovli", impamantenit la noi in tara sub denumirea de targ.
In limbajul popular din mediul rural, in intelesul de targ mai sunt folosite si notiunile de ,,iarmaroc" sau ,,balci".
Din datele istorice consemnate la timpul sau, cunoastem ca in secolele trecute, negustorii din meleagurile de dincolo si dincoace de Carpati, intretineau relatii comerciale prin vizitarea lui ,,Leipziger Messe", targ care, de altfel, a obtinut privilegii inca din anul 1165 si care este considerat ca primul targ international.2
Din targurile de la noi din tara amintim ,,Balciul International de la Campulung Muscel din secolele XVI - XVIII. Pana in secolul al XIX - lea targuri
1. ,,Dizionario del comercio internazionale", Ed. Mondo Eonomico, 1995, vol 2.
2. Alexandru Puiu, ,,Management international", Ed. Independenta Economica, Braila, 1999
care aveau loc la anumite perioade aveau caracter de ,,targuri de marfuri" cu vanzare-cumparare imediata. Marfurile erau livrate pe loc in schimbul banilor efectivi sau prin inmanarea de polite (cambii sau alte bilete la ordin, daca se acordau credite pe termen scurt). Aceste ,,targuri de marfuri" cumulau si caracteristica de ,,targuri generale", intrucat aici se vindeau si se cumparau tot felul de marfuri.
Incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in special in secolul XX, dezvoltarea multilaterala a industriei a facut posibila producerea si aparitia pe piata a milioanelor de produse, de sortimente si calitati variate si cantitati imense. Aceste produse nu mai puteau fi transportate (eventual si depozitate) si expuse 1a targ ca in perioadele anterioare si astfel s-a nascut ideea de a expune, in cadrul targurilor, produse unicat sau in cantitati mici, astfel erau expuse produsele de serie mica care erau considerate reprezentative, in scopul vanzarii lor in modul acesta, targurile de marfuri s-au transformat in ,,targuri de mostre". Contractele de vanzare - cumparare se incheiau in cadrul targului, mostrele expuse si pe considerentele ,,vazut - placut" sau ,,asa cum este"; livrarea marfurilor se efectua ulterior la termenele si in locurile convenite precum si plata (avans, plata integrala sau polite), conform clauzelor mentionate in contractul semnat de cei doi parteneri.
Initial, aceste ,,targuri de mostre" au avut caracterul de targuri generale, insa aparitia numeroaselor ramuri, subramuri, sectoare industriale care produc un nomenclator continand un numar imens de produse cu diferite destinatii a generat necesitatea ,,specializarii" acestor targuri, acestea devenind cu timpul "targuri specializate"1. Numarul acestora a crescut succesiv in timp, ajungand pana in prezent sa detina circa 80% din totalul targurilor. De asemenea, cu timpul, o serie din aceste targuri specializate (cele cu o mai restransa gama de produse) au devenit ,,saloane comerciale" ori au aparut alte manifestari sub forma de saloane.
In prezent, dupa datele Uniunii Targurilor Internationale, circa 80% din numarul acestor targuri care fac parte din Uniune, il reprezinta targurile si saloanele specializate.
In conceptul de targ, in definitiile sale, se insista asupra locului, caracterului comercial si periodicitatii, dupa cum urmeaza:
- Targul este un loc specific organizat pentru expunerea de produse ale diferitelor firme.
- Targul este o piata traditionala care se bucura de o afluenta deosebita, organizata pentru vanzarea sau expunerea marturilor in anumite locuri si perioade.2
- Targurile sunt piete organizate in locuri dinainte stabilite si in perioade limitate de timp, avand obiective promotionale si de comercializare.3
1. Alexandru Puiu, ,,Management international", Ed. Independenta Economica, Braila, 1999
2. ,,Dictionar de marketing", Ed. Junimea, Iasi, 1979
3. Popa Ioan, Filip Radu, ,, Management international", Ed. Independenta Economica, Braila, 1999
2. Tipuri de manifestari expozitionale.
Este de o importanta primordiala si sa stii despre ce manifestare expozitionala este vorba, atat din punct de vedere al vizitatorilor, cat si al organizatorilor. Exista mai multe tipuri de manifestari expozitionale, fiecare cu utilitatea sa, si care pot sau nu sa raspunda nevoilor eventualului expozant.
Expozitii generale.
Toate tipurile de bunuri de consum sau de produse industriale sunt expuse. Ele sunt frecventate si de oamenii de afaceri. Publicul poate fi international, national, regional sau chiar provincial.
1- Baldrige Letitia - ,,Codul manierelor in afaceri", Sterling Lord Literistic, Inc.
2- Candea Rodica, Candea Dan - ,,Comunicare manageriala", Ed. Expert, 1996
3- Catalog oficial - Targul Tehnic International Bucuresti (12-16 oct. 1999), editia a XXV-a, Complexul expozitional Romexpo, Ed. EDIMPRESS-CAMRO, Bucuresti
4- Gherman Liliana - ,,Negocierile in afacerile economice internationale", Ed. Independenta Economica, 1999
5- Ghibutiu Aurel - ,,Forme de promovare a comertului exterior", Ed. Institutului National de Informare si Documentare, Bucuresti 1973
6- Gh. A. Imireanu - ,,Forme de promovare a comertului exterior", Ed. Min. de Chimie, Bucuresti 1989
7- Hiltrop Jean M. Udall Sheila - ,,Arta negocierii", Ed. Teora, Bucuresti 1998
8- Nicolescu Ovidiu - ,,Strategii manageriale de firma", Ed. Economica, Bucuresti 1996
9- Popa Ioan - ,,Tranzactii comerciale internationale", Ed. Economica, Bucuresti 1997
10- Popa Ioan, Filip Radu - ,,Management international", Ed. Economica, 1999
11- Popescu Leonica - ,,Managementul firmelor moderne - principii, modele, strategii", Ed. Cimer, Bucuresti, 1996
12- Puiu Alexandru - ,,Management in afaceri", Ed. Independenta Economica, Bucuresti, 1992
13- Puiu Alexandru - ,,Management international", Ed. Independenta Economica, Braila, 1999
14- Sandulescu Ion - ,,Reguli si practici in comertul international", Ed. All Beck, 1998
15- Stoian Radu, Pencea Radu, Brotac Leonida - ,,Tehnici de comert international" Ed. Jeco Trading, Bucuresti, 1992
16- Voiculescu Dan - ,,Negocierea - forma de comunicare in relatiile interumane", Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1991
17- Zamfir Moise - ,,Marketing prin intermediul targurilor si expozitiilor", Ed. All Educational SA, Bucuresti, 1997
18- *** - ,,Dizionario del comercio internazionale", Ed. Mondo Economico
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
