Self-managementul învățării

INTRODUCERE

Tema din prezenta lucrare de diploma este self-managementul invatarii, este o tema foarte interesanta in alegerea careia am avut mai multe motive: motive personale si motive care tin de importanta ei.

In primul rand tema mi s-a parut foarte interesanta inca de la citirea titlului. Termenul care m-a impresionat este acela de self-management, pe care nu am avut ocazia sa-l aud pana in acel moment. In cadrul cursurilor am discutat destul de mult tema managementului si aceasta m-a captivat, mai ales ca a capatat dimensiuni in multe din domeniile de activitate. Acesta e motivul pentru care am dorit personal sa aflu mai multe informatii despre acest subiect, iar realizarea unei lucrari de diploma pe marginea lui mi-a permis foarte bine acest lucru. Fiind in pragul licentei, terminand facultatea am considerat ca este necesar sa aflu mult mai multe informatii despre cum pot deveni managerul propriei mele activitati, cum o pot face sa functioneze mai bine.

In al doilea rand acest subiect are si va avea din ce in ce mai multa importanta in cadrul planurilor de invatamant academic. El este unul din motivele restructurarii invatamantului la ora actuala.

Invatamantul traditional, nu mai este eficient, metodele de invatare bazate doar pe transmiterea de cunostinte nu mai sunt suficiente. Explozia informationala i-a determinat pe specialistii in educatie sa ia masuri, sa gaseasca solutii in urma carora, elevii si studentii sa fie capabili sa se descurce dupa terminarea scolii sau a facultatii, sa faca fata multitudinii de cereri si de responsabilitati, sa se poata adapta la orice situatie. Elevul trebuie astfel instrumentat pentru a deveni managerul propriei activitati de invatare, aceasta insemnand: planificarea si organizarea muncii intelectuale; programarea eficienta a ritmului de studiu prin raportare la timpul disponibil, experientele de succes in domeniu, dispozitivele mintal-energetice, factorii de mediu; automotivare pentru studiul constant, intensiv, potrivit situatiei concrete; obisnuinta antrenamentului focalizat al proceselor, activitatilor si conditiilor psihologice generale.

Individul trebuie sa ia initiativa si responsabilitatea pentru ceea ce se intampla. El selecteaza, organizeaza si evalueaza propriile lui activitati, care pot fi urmate in orice loc si in orice timp prin orice mijloace si la oricare varsta. Insa pentru a fi pregatit sa participle sigur la formarea lui trebuie mai intai invatat cum sa faca acest lucru. Rolul scolii este acela de a-i transmite individului suficiente informatii de a-i forma acele capacitati care il pot ajuta sa-si continue singur formarea si in special sa stimuleze interesul indivizilor pentru acest lucru.

Lucrarea este structurata pe trei capitole si ultima parte care contine concluzii.

Primul capitol este rezervat definirii termenilor, dezbaterii planului teoretic al temei, surprinderea teoriilor formulate despre self-managementul invatarii sau despre invatarea autoreglatoare, acesta fiind un teremen utilzat mai des de catre noi.

In cel d-al doilea capitol sunt surprinse clasificari ale strategiilor de invatare, deosebit de utile pentru student.

In cel de-al treilea capitol este dezbatuta problema de cercetare avand ca tema aflarea opiniilor studentilor despre necesitatea invatarii autodirijate, despre utilitatea urmarii unui curs in cadrul facultatii in care sa invatam cum sa invatam, despre importanta studierii ghidurilor de invatare autodirijata.

Speram ca acest subiect va avea un impact puternic asupra studentilor in general si astfel acestia vor deveni mai interesati in aceasta problema. Important este ca studentii sa incerce sa afle si ei la randul lor mai multe informatii si sa ia masuri in acest punct de vedere, in special pentru ca unii dintre ei poate vor deveni specialisti in educatie si vor deveni partasi la construirea programelor si planurilor de invatamant.

CAPITOLUL I

FUNDAMENTE TEORETICE ALE INVATARII SI INVATARII AUTODIRIJATE

1. Conceptul de invatare si conceptul de management

Pentru intelegerea sintagmelor cheie ale acestei lucrari este necesara definirea termenilor care le compun si anume invatare si management.

Intru-cat invatarea este un termen foarte complex este normal sa existe o mare varietate de definitii acordate intelegerii acesteia. Managementul, un termen relativ nou, este un proces folosit nu doar de cei care se numesc manageri ci, din ce in ce mai profesional, este folosit intr-o arie diversa incluzand educatia, ingineria, medicina si chiar artele.

Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un asamblu de modificari ale mediului, dispunand de un anumit numar de modalitati de reactie la stimuli externi. Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta interactiune cu ambianta naturala si sociala, cu lucrurile, cu oamenii, cu sinele insasi.

In acceptiunea ei cea mai larga, invatarea reprezinta dobandirea de catre subiect a unei achizitii, a unei experiente in sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a repetarii situatiilor sau exersarii. Invatarea specific umana, in sensul larg reprezinta insusirea experientei sociale, in forme generalizate; in sens restrans particular din perspectiva psihologica, invatarea rerprezinta orice noua achizitie a organismului ca urmare a interiorizarii informatiilor externe, achizitie care are ca efect o schimbare in comportament, iar din perspectiva pedagogica ea este procesul de asimilare a cunostintelor si de formare a priceperilor si deprinderilor.

1. Anderson, A. Learning strategies in physical education: Self-talk, imagery, and goal-setting,( online www.proquest.com).

2. Barna, A. (1995). Probleme teoretice si metodologice. Bucuresti: E.D.P.

3. Baban, Adriana. (2002). Metodologia cercetarii calitative. Cluj Napoca: Editura Presa Universitara Clujana.

4. Bourner, T. (2003). Education & Training (Assesing reflective learning). ABI, INFORM GLOBAL (online www.proquest.com).

5. Cerghit, I., Neacsu, I., Dobridor, I., Panisoara, I. (2001). Prelegeri pedagogice. Bucuresti: Polirom.

6. Ciolan, L. (2004). Cursul de Metodologia Cercetarii in Stiintele Educatiei, Curs Manuscris, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. Bucuresti.

7. Fischbein,E. (1973). Elevii trebuie invatati cum sa invete. Bucuresti: E.D.P.

8. Gibbons, M. The self directed learning handbook. Online www.self-directedlearning.com.

9. Jinga, I. (2001). Managementul invatamantului. Bucuresti: Ed. Aldin.

10. Jinga, I., Negret, I. (1994). Invatarea eficienta. Bucuresti: EDITIS.

11. Marinescu. Gh. (1995). Ghidul individual in invatamantul superior. Bacau.

12. Neacsu, I. (1990). Metode si tehnnici de invatare eficienta. Bucuresti: Ed. Militara.

13. Neacsu, I, (2006). Invatarea academica independenta. Ghid metodologic. Bucuresti. (online - www.unibuc.ro).

14. Negovan, Valeria. (2004). Autonomia in invatarea academica-fundamente si resurse. Bucuresti: Ed. "Curtea Veche".

15. Siebert, H. (2000). Invatarea autodirijata si consilierea pentru invatare. Bucuresti: Ed. Institutul European.

16. Smith, P., Pellgrini, A. (2000). Psychology of education. Major Themes. London and New York: Routledge Falmer.

17. Sprinthall, N., Sprinthall, R., Oja, S. (1994). Educational Psychology - a Developmental Approach, 6TH Edition.

18. Travers, J. (1970). Fundamentals of Educational Psychology. Pennsylvania: International Textbook Company.

19. Zimmerman, J., Schunk, D.( 1989). Self-Regulated Learning and Academic Achievement. New York: Springer-Verlag.

20. Zorgo, B., Radu, I. (1979). Studii de psihologie scolara. Bucuresti: E.D.P.

21. Vlasceanu, L. (1986). Metodologia cercetarii sociale. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica.

22. www.ascilite.org.

23. www.proquest.com.

24. www.instituteoflearning.org.

25. http://www.studygs.net.

26. http://www.d.umn.edu/student/loon/acad/strat/time_man_princ.html.

27. www.how-to-study.com.

28. http://www.accelerated-learning-online.com/styles/default.asp.

29. http://ro.wikipedia.org.