Incremenita intr-un vesnic inceput, cartea debuteaza mereu sub o alta infatisare, disimuland tacerea unei noi prezente printr-o iluzie apostolica. Jocul este repetat in mod amenintator, caci oceanul de cerneala crescut in jurul insulei risca sa o inunde. Dar totul nu e decat un fals pericol, cartea fiind, o data cu fiecare reluare a ei, suspendata in acel moment de tragere a sufletului premergator rostirii. Se implineste, astfel, dorinta lui Foucault, corespunzand unui unic proiect identitar: As vrea ca o carte () sa nu fie nimic altceva decat frazele din care e facuta. Destinul barocului este unul dintre cele mai surprinzatoare exemple de supravietuire culturala. Pana in clipa in care i-a fost recunoscut dreptul de existenta in cetatea literelor, acest fenomen straniu a fost nevoit sa se supuna conditiei exilatului si sa rataceasca temporar dincolo de portile cetatii. Este de prisos sa reluam aici intreaga discutie asupra acestei probleme, mai ales in situatia in care ea a fost analizata in modul cel mai temeinic cu putinta. Studiile unor cercetatori ca Heinrich Wolfflin, Eugenio d Ors, Marcel Raymond, Jean Rousset, Rene Wellek, Dolores Toma, Alexandru Cioranescu, Adrian Marino, Edgar Papu (am mentionat doar cateva nume, omisiunile fiind, cu siguranta, la fel de celebre in istoria cercetarii fenomenului) delimiteaza specificul barocului si il impun ca reper obligatoriu in dialogul cultural. De aceea voi evita sa deschid usi acolo unde sunt deja larg deschise, limitandu-ma la una din fatetele acestui complex al barocului.
Urmand sugestiile lui Rene Wellek, Edgar Papu nuanteaza cele doua tendinte de cercetare a barocului puse in evidenta in lucrarea Concepts of Criticism (1962): una defineste barocul in termeni de stil, cealalta cu referire la categoriile ideologice sau la atitudini emotionale. Dar criteriile guvernate de categoriile ideologice sunt diferite de acelea calauzite de atitudinile emotionale. Se ajunge, astfel, la trei tendinte in cercetare, avand, pe rand, ca obiective, forma, ideea si simtirea (sau mai curand trairea) . Neoprindu-se la ideea, afirmata si de Wellek, a conjugarii necesare a tendintelor observate pentru deplina intelegere a fenomenului, Papu analizeaza cele trei directii pentru a stabili careia ii revine rolul calauzitor. Astfel primele doua esueaza in solutii nesatisfacatoare. Abia atitudinea emotionala sau sentimentul existentei reprezinta firul Ariadnei. Ipoteza de la care porneste Papu este aceea ca fiecare stil are la baza cate o alta traire, careia ii corespunde mereu cate un nou domeniu artistic; acesta isi va extinde propriile categorii asupra tuturor celorlalte arte dinlauntrul respectivei arii stilistice. Daca clasicismul cunoaste pasiunea reductiei, arta dominanta fiind sculptura; romanicul- pasiunea integrarii reale, expresia artistica adecvata fiind arhitectura; Renasterea- pasiunea integrarii mentale, arta care ii corespunde fiind pictura; romantismul- pasiunea penetranta a ...
ROSARIO ASSUNTO - "UNIVERSUL CA SPECTACOL" - MERIDIANE, BUCURESTI, 1983
JORGE LUIS BORGES - "MAGII PARTIALE IN DON QUIJOTE" - IN VOL. ALTE INVESTIGARI DIN ANTOLOGIA CARTEA DE NISIP, UNIVERS, BUCURESTI, 1983
ROGER CAILLOIS - "ESEU DESPRE IMAGINATIE" - UNIVERS, BUCURESTI, 1975
MIGUEL DE CERVANTES - "ISCUSITUL HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA" - EPL, 1969
GEORGES FORESTIER - "LE THEATRE DANS LE THEATRE SUR LA SCENE FRANCAISE DU XVII SIECLE" - GENEVE, DROZ, 1981
MICHEL FOUCAULT - "ISTORIA NEBUNIEI IN EPOCA CLASICA" - HUMANITAS, BUCURESTI, 1996
MICHEL FOUCAULT - "CUVINTELE SI LUCRURILE" - UNIVERS, BUCURESTI, 1996
SIGMUND FREUD - "SCRIERI DESPRE LITERATURA SI ARTA" - UNIVERS, BUCURESTI, 1980
GERARD GENETTE - "FIGURES I" - EDITIONS DU SEUIL, PARIS, 1966
G. R. HOCKE - "MANIERISMUL IN LITERATURA" - UNIVERS, BUCURESTI, 1977
JOHAN HUIZINGA - "HOMO LUDENS" - HUMANITAS, BUCURESTI, 1998
ADRIAN MARINO - "DICTIONAR DE IDEI LITERARE" - EMINESCU, BUCURESTI, 1973, ARTICOLUL DESPRE BAROC
EDGAR PAPU - "BAROCUL CA TIP DE EXISTENTA" - MINERVA, BUCURESTI, 1977
TOMA PAVEL - "LART DE LELOIGNEMENT. ESSAI SUR LIMAGINATION CLASSIQUE" - GALLIMARD, PARIS, 1996
TOMA PAVEL - "LUMI FICTIONALE" - EDITURA MINERVA, BPT, BUCURESTI, 1996
PAUL PHILIPPOT - "PICTURA FLAMANDA SI RENASTEREA ITALIANA" - MERIDIANE, BUCURESTI, 1968
LUIGI PIRANDELLO - "TEATRU" - EDITURA PENTRU LITERATURA UNIVERSALA, BUCURESTI, 1967
PLATON - "DIALOGURI" - EDITURA PENTRU LITERATURA UNIVERSALA, BUCURESTI, 1968
PLATON - "OPERE, VOL. V" - EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, BUCURESTI, 1986
MANFRED PUTZ - "FABULA IDENTITATII" - EDITURA INSTITUTULUI EUROPEAN, 1994
PAUL RICOEUR - "SOI-MEME COMME UN AUTRE" - EDITIONS DU SEUIL, 1971
JEAN ROTROU - "THEATRE CHOISI" - LIBRAIRIE GARNIER FRERES, PARIS
JEAN ROUSSET - "LITERATURA BAROCULUI IN FRANTA. CIRCE SI PAUNUL" - UNIVERS, BUCURESTI, 1976
JEAN ROUSSET - "LINTERIEUR ET LEXTERIEUR" - JOSE CORTI, PARIS, 1968
JEAN ROUSSET - "ANTHOLOGIE DE LA POESIE BAROQUE FRANCAISE" - PARIS, ARMAND COLIN, 1968, 2 VOLUME
WILLIAM SHAKESPEARE - "HAMLET" - UNIVERS ENCICLOPEDIC, BUCURESTI, 1996
DOLORES TOMA - "DU BAROQUE AU CLASSICISM" - EDITURA UNIVERSITATII BUCURESTI, 1998
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
