Importanța acordului gramatical în transmiterea informației în limba română

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 ARGUMENT
2 CONSIDERATII GENERALE
3 CONCEPTUL DE ACORD
3.1 CATEGORII DEICTICE - CATEGORII ANAFORICE
3.2 ACORD SI INFORMATIE
3.3 CEI DOI TERMENI (A SI B)
3.4 ACORD SI RECTIUNE
3.5 CATEGORII GRAMATICALE IMPLICATE IN ACORD
3.6 ACORD SINTAGMATIC - ACORD PARADIGMATIC
3.7 DEFINITIE
4 TIPURI DE ACORD
4.1 ACORD GRAMATICAL
4.2 ACORD NONGRAMATICAL
4.3 DEZACORDUL
5 REGULI DE ACORD
6 TERMENUL B ESTE UN VERB (A = MONOMEMBRU)
6.1 REGULA GENERALA
6.2 A ESTE UN CUVANT INCLUSIV
6.3 A ESTE UN SUBSTANTIV COLECTIV
6.4 A ESTE UN NUME PROPRIU
6.5 A ESTE UN SUBSTANTIV CARE EXPRIMA GRUPAREA OBIECTELOR PE BAZA ASEMANARII LOR (FEL, TIP, CATEGORIE, SOI ETC. )
6.6 A ESTE UN SUBSTANTIV CARE DESEMNEAZA EMITATORUL IN IPOSTAZA DE AUTOR, PETITIONAR ETC. (SUBSEMNAT, SUBSCRIS, SEMNATAR, CONTRACTANT ETC. )
6.7 A ESTE UN ADJECTIV SUBSTANTIVIZAT URMAT DE UN DETERMINANT PRONOMINAL PREPOZITIONAL
6.8 A ESTE UN SUBSTANTIV (PRONUME) IN RAPORT DE ECHIVALENTA CU UN NUME PREDICATIV
6.9 A ESTE UN PRONUME NEHOTARAT CARE EXPRIMA PRIN PARTE TOTALITATEA (FIECARE, ORICARE, NICI UNUL, NICI UNA ETC. )
7 A ESTE UN PRONUME INTEROGATIV
8 A ESTE UN PRONUME RELATIV
9 A ESTE IN RELATIE DE ACORD CU UN B PRECEDAT DE UN SEMIAUXILIAR DE MODALITATE
10 ALTE SITUATII
11 TERMENUL B ESTE UN VERB (A = PLURIMEMBRU)
11.1 RAPORTUL DINTRE ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE LUI A DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC
11.2 RAPORTUL DINTRE ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE LUI A DIN PUNCT DE VEDERE AL ACTIUNII (STARII, CALITATII) EXPRIMATE DE B
11.3 PARTICULARITATILE LEXICO - GRAMATICALE ALE LUI A SAU B
11.4 POZITIA LUI B IN ENUNT
11.5 DETERMINANTII ADJECTIVALI COMUNI AI CONSTITUENTILOR LUI A
11.6 RELUAREA UNUI A PLURIMEMBRU PRINTR - O APOZITIE REZUMATIVA
11.7 A ESTE UN TERMEN PLURIMEMBRU FALS
12 TERMENUL B ESTE UN ADJECTIV
12.1 ACORDUL IN CAZ
12.2 ACORDUL IN GEN SI NUMAR
13 CONCLUZII GENERALE
14 ABREVIERI SI SIMBOLURI
15 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Lucrarea de fata isi propune sa prezinte monografic unul dintre cele mai importante mijloace de realizare a coeziunii intrapropozitionale in limba romana acordul.

Acordul presupune, exprimand lucrurile cat mai simplu, prezenta unor corespondente formale intre doua (sau mai multe cuvinte) intre care se stabileste o relatie de dependenta, de obicei, in cadrul unui enunt.

Fenomenul de acord apare in combinatiile verb si substantiv sau pronume subiect, dar si in cadrul gruparilor in care, in jurul unui substantiv (mai rar pronume) reprezentand centrul grupului, se organizeaza unul sau mai multe adjective. Si intr-un caz si in celalalt, acordul pune in evidenta legatura existenta intre componentele grupului, prin prezenta, la fiecare dintre ele, a unor marci gramaticale.

Complexitatea acordului deriva din faptul ca reprezinta un sistem care inglobeaza un numar mare de reguli si elemente, iar acestea se organizeaza si functioneaza pe baza relatiilor, variate si complicate, care se stabilesc intre ele.

In virtutea acestor norme, care reprezinta corectitudinea, sunt condamnate si combatute ca incorecte anumite pronuntari, cuvinte, constructii, posibile si admise in alte conditii, in vorbirea de acasa, in conversatia de toate zilele, dar care devine suparatoare intr-o exprimare ingrijita, depasind cadrul familiar sau strict particular, in ocazii oficiale, oarecum solemne.

In genere, normele limbii evolueaza lent, dar continuu.

Folosirea limbii, implicand un sistem de reguli, este susceptibila de greseli, de incalcari ale acestor reguli. Greseala, abaterea reprezinta unul dintre principalele motoare ale dezvoltarii limbii. Greseala de limba poate fi provocata de cunoasterea insuficienta a unei limbi, de comoditatea vorbitorului, rigoarea normelor limbii transformand in abatere utilizarea formelor, termenilor, constructiilor populare care nu au fost cuprinse in aceste norme.

A vorbi si a scrie o limba corecta, cultivata si decenta este unul din semnele prin care se distinge omul instruit si educat.

CONCEPTUL DE ACORD Acordul (concordanta, congruenta), concept de baza al sintaxei romanesti, s-a bucurat de atentie din partea lingvistilor romani si straini care au studiat gramatica limbii romane. Eforturile lor au fost concentrate mai ales asupra stabilirii regulilor de acord, a tipurilor de dezacord si a cauzelor acestuia.

Transparenta termenului a diminuat interesul pentru o definitie mai riguroasa. Totusi, cateva confuzii (acord-flexiune, acord-rectiune) sau inardventente (acordul substantivului) nu par a fi straine de laconismul definitiei, astfel incat stadiul actual al cercetarii conceptului de acord reclama inca precizari si detalieri.

Categorii deictice categorii anaforice Acordul este produsul sintaxei, aparut ulterior flexiunii, contribuind la transformarea propozitiei intr-o unitate centralizata in jurul numelui, prin repetarea categoriilor gramaticale ale acestuia la alte cuvinte din enunt.

In limba romana, de exemplu, grupul Copila ...

Bibliografie:

ION COTEANU - "GRAMATICA. STILISTICA. COMPOZITIE" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1990

ION COTEANU - "LIMBA ROMANA CONTEMPORANA" - VOL. I, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1974

AL. GRAUR - "GENUL NEUTRU IN ROMANESTE" - LR, III, NR. 1, PAG. 30 - 44, 1954

AL. GRAUR - "LIMBA CORECTA" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1963

G. GRUITA - "ACORDUL IN LIMBA ROMANA" - EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, BUCURESTI, 1981

G. GRUITA - "ELIMINAREA GRESELILOR DE ACORD" - LL, XXVII, NR. 1, PAG. 164 - 169, 1972

VALERIA GUTU ROMALO - "CORECTITUDINE SI GRESEALA" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1972

VALERIA GUTU ROMALO - "ABATEREA LINGVISTICA" - LR, X, NR. 6, PAG. 528 - 538, 1961

IORGU IORDAN - "LIMBA ROMANA ACTUALA. O GRAMATICA A GRESELILOR" - EDITIA A - II - A, BUCURESTI, 1947

IORGU IORDAN - "LIMBA ROMANA CONTEMPORANA" - EDITIA A - II - A, BUCURESTI, 1956

M. MIHAESCU - "ABATERI DE LA EXPRIMAREA CORECTA" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1962

M. MIHAESCU - "LIMBA NOASTRA. PROBLEME DE LEXIC SI CONSTRUCTII GRAMATICALE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1963

ION ROMAN - "VORBITI MAI BINE, SCRIETI MAI BINE ROMANESTE" - EDITURA ION CREANGA, BUCURESTI, 1978

CONTEMPORANUL - CONTEMPORANUL, SAPTAMANAL AL CONSILIULUI CULTURII SI EDUCATIEI

DL - DACIA LITERARA, REVISTA EDITATA DE MIHAIL KOGALNICEANU

LL - LIMBA SI LITERATURA, REVISTA A SOCIETATII DE STIINTE FILOLOGICE DIN ROMANIA

LR - LIMBA ROMANA, REVISTA EDITATA DE ACADEMIA ROMANIEI

LUCEAFARUL - LUCEAFARUL, SAPTAMANAL EDITAT DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA

RL - ROMANIA LITERARA, SAPTAMANAL EDITAT DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA

TR - TRIBUNA ROMANIEI, REVISTA A SOCIETATII ROMANIA

TRIBUNA - TRIBUNA, SAPTAMANAL DE CULTURA EDITAT DE CONSILIUL CULTURII SI EDUCATIEI, CLUJ - NAPOCA

"GRAMATICA ACADEMIEI ROMANE" - VOL II, EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1954

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Importanta acordului gramatical in transmiterea informatiei in limba romana
    • Anexe
      • Anexa.doc
      • Prezentare.ppt
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc, ppt
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2001
Nr fișiere:
5 fisiere
Pagini (total):
111 pagini
Imagini extrase:
110 imagini
Nr cuvinte:
28 972 cuvinte
Nr caractere:
150 662 caractere
Marime:
210.11KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Litere
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Litere
Sus!