Creația eminesciană ca dimensiune filosofică

Fara indoiala si cunoasterea mortii si considerarea durerii si a mizeriei vietii dau imboldul cel mai puternic spre reflectia filozofica si explicarea metafizica a lumii.

Daca viata noastra n-ar avea sfarsit si ar fi fara durere, poate ca nimanui nu i-ar veni in minte sa se intrebe de ce e lumea facuta asa cum e facuta. Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii noastre, poetul nepereche asa cum l-a numit George Calinescu, creator al unei opere care strabate timpul cu o forta nealterata, traind intr-o perpetua actualitate. Prin tot ceea ce a creat, Eminescu a produs un efect de modelare profund si de durata, a facut ca toata poezia acestui secol sa evolueze sub auspiciile geniului sau, iar forma infaptuita a limbii nationale sa devina punct de plecare pentru intreaga dezvoltare ulterioara a vestmantului si cugetarii romanesti. Influenta coplesitoare a poetului avea sa vina din inaltarea filozofica si din frumusetea expresiva a unei opere exemplare ce a jalonat, sintetizandu-le, principalele elemente de recunoastere a spiritualitatii nationale, in afara careia nu exista creatie durabila. El insusi s-a proiectat cu vointa si neclintire in sfera specificului romanesc, spre care a adus intregul orizont de inteligenta si sensibilitate europeana. Intre inzestrarile de baza a lui Eminescu, farmecul limbajului a fost esential in rapida patrundere a operei lui spre sensibilitatea publica. De altfel, aceasta insusire nici celelalte nu ar fi contat in definirea poetului. Niciodata, pana la Eminescu, limba romana nu a sunat cu atata plenitudine armonioasa, atat de natural si firesc. Mai mult chiar, limpezimea si echilibrul lingvistic din cele mai multe poezii creeaza impresia unei spontaneitati desavarsite, cu toate ca variantele ilustreaza migaloasa cautare a cuvantului ce exprima adevarul iar Eminescu insusi isi stabileste raporturile cu limba romana in termenii de lupta dreapta ca pe o incercare de a turna in forma noua limba veche si-nteleapta. Poezia filozofica nu apartine unei anumite perioade de creatie. Cercetatorii operei eminesciene au ajuns la concluzia ca majoritatea poeziilor lui Eminescu au un substrat filozofic.

Poetul si-a pus de timpuriu intrebari asupra existentei, incercand sa dea si raspunsurile la aceste intrebari, fiind unul dintre aceia care resimt din plin distanta intre aspiratiile lor si realitatea inconjuratoare. Motivele cele mai des intalnite in opera filozofica sunt: timpul (Glossa, Scrisoarea I), geneza si stingerea universului (Scrisoarea I, Rugaciunea unui dac), geniul si singuratatea lui (Luceafarul), cunoasterea prin contemplare (Glossa), moartea. Poetul porneste in gandirea sa de la Kant, de la care imprumuta ideea de timp si spatiu ca forme ale cunoasterii omenesti, dar ale carui categorii le reduce la una singura: cauzalitatea. El reia aceeasi problema a raporturilor intre cunoasterea noastra si realitatea obiectiva, dar ajunge la o solutie diferita de aceea a maestrului. In formele ...

MIHAI EMINESCU - "FRAGMENTARIUM" - EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, BUCURESTI, 1981

MIHAI EMINESCU - "GENIU PUSTIU PROZA LITERARA" - EDITURA PENTRU LITERATURA, 1966

MIHAI EMINESCU - "OPERE, VI" - EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1963

MIHAI EMINESCU - "POEZII" - EDITURA MINERVA, BUCURESTI, 1982

MIHAI EMINESCU - "PROZA LITERARA" - EDITURA FACLA, TIMISOARA, 1987

MIHAI EMINESCU - "SCRIERI PEDAGOGICE" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1997

BARBOI CONSTANTA - "EMINESCU" - EDITURA NICULESCU, BUCURESTI, 1998

BODEA IULIAN - "POEZIA CLASICA SI ROMANTICA" - EDITURA AULA, BUCURESTI, 2002

BULGAR GEORGE - "PAGINI VECHI DESPRE EMINESCU" - EDITURA EMINESCU, BUCURESTI, 1976

BUSULENGA DUMITRESCU ZOE - "EMINESCU, CULTURA SI CREATIE" - EDITURA EMINESCU, BUCURESTI, 1976

BUSULENGA DUMITRESCU ZOE - "HYPERIONUL ROMANESC, IN EMINESCU CULTURA SI CREATIE" - EDITURA EMINESCU, BUCURESTI, 1985

CARACOSTEA DUMITRU - "ARTA CUVANTULUI LA EMINESCU" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1980

CARACOSTEA DUMITRU - "CREATIVITATEA EMINESCIANA" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1987

CALINESCU G. - "ISTORIA LITERATURII ROMANE COMPENDIU" - EDITURA MINERVA, BUCURESTI, 1983

CALINESCU G. - "ISTORIA LITERATURII ROMANE DE LA ORIGINI PANA IN PREZENT" - EDITURA MINERVA, 1986

CALINESCU G. - "OPERA LUI MIHAI EMINESCU" - EDITURA HYPERION, CHISINAU, 1993

CALINESCU G. - "OPERA LUI MIHAI EMINESCU (VOL. I-IV)" - EDITURA MINERVA, BUCURESTI, 1985

CALINESCU G. - "STUDIU SI COMUNICARI ART. MIHAI EMINESCU, POET UNIVERSAL" - EDITURA TINERETULUI, BUCURESTI, 1966

CIOBANU NICOLAE - "EMINESCU STRUCTURILE FANTASTICULUI NARATIV" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1984

CIOMPEC GHEORGHE - "MIHAI EMINESCU STRUCTURILE OPEREI" - EDITURA EMINESCIANA, BUCURESTI, 1985

CONTE DEL ROSA - "EMINESCU SAU DESPRE ABSOLUT" - EDITURA DACIA, CLUJ, 1990

CRACIUN VICTOR - "EMINESCU UN VEAC DE NEMURIRE" - EDITURA MINERVA, BUCURESTI, 1991

DRAGOMIRESCU MIHAI - "MIHAI EMINESCU" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1976

DRAGAN MIHAI - "MIHAI EMINESCU INTERPRETARI 2" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1986

ENE VIRGILIU, ION NISTOR - "STUDII EMINESCIENE" - EDITURA ALBATROS, BUCURESTI, 1971

GALACTION GALA - "MIHAI EMINESCU" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1987

GHITA FLOREA - "EPOCA MARILOR CLASICI" - CASA DE EDITURA SI PRESA VIATA ROMANEASCA, BUCURESTI, 2002

GUILLERMOU ALAIN - "LA GENESE INTERIEURE DES POESIES D"EMINESCU" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1977

IBRAILEANU GARABET - "EMINESCU STUDII SI ARTICOLE" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1974

LOVINESCU EUGEN - "MIHAI EMINESCU" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1984

MINCU MARIN - "MIHAI EMINESCU LUCEAFARUL" - EDITURA PONTICA, CONSTANTA, 1996

MUNTEANU STEFAN - "FILOZOFIA INDIANA SI CREATIA EMINESCIANA" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1997

NEGOITESCU I. - "POEZIA LUI EMINESCU, EDITIA A III-A" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1980

PAPU EDGAR - "POEZIA LUI EMINESCU" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1979

PERPESSICIUS, DUMITRU D. PANAITESCU - "EMINESCIANA" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1983

MANUAL DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, MANUAL PENTRU CLASA A X-A - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1995

MANUAL DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, MANUAL PENTRU CLASA A XII-A - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1997