Aceasta lucrare abordeaza tema ciclicitatii in trei din romanele lui Liviu Rebreanu, Ion, Padurea spanzuratilor si Ciuleandra, axandu-se in mare parte pe o analiza din punct de vedere formal. Pe langa aspectul formal, sunt puse in discutie si elemente ce tin de structura profunda a romanelor, de continutul ideatic al acestora.
Lucrarea debuteaza cu o analiza mai larga a contextului literar si social, al perioadei anterioare lui Liviu Rebreanu si a caracteristicilor literare prin care se definea aceasta perioada. Este pus in evidenta faptul ca literatura de dinainte de Rebreanu era una slaba din punct de vedere calitativ, limitata la proza scurta, nuvelistica, romanul lipsind sau fiind slab reprezentat prin incercari esuate. Pe fundalul unei literaturi aflate intr-un stadiu de continua cautare a formelor celor mai adecvate, operele lui Rebreanu reprezinta o altfel de literatura, aducand un stil si o specie noi, specia romanului, si anume romanul realist obiectiv, prin primul sau roman, Ion, aparut in 1920. Dupa aparitia romanului Ion, scriitorul publica alte doua romane, de o valoare crescanda, Padurea spanzuratilor in 1922 si Ciuleandra in 1927, romane in care are loc o trecere de la stilul realist obiectiv la un stil obiectiv de factura psihologica, creatorul mutandu-si campul de analiza in planul subiectiv al interioritatii personajelor.
Toate cele trei romane sunt construite pe o structura circulara, din predilectia lui Rebreanu pentru ordonare si simetrie, structura circulara care are un rol foarte important in desfasurarea actiunii, intrucat motiveaza deznodamantul.
In aceasta lucrare, circularitatea celor trei romane este analizata minutios si pe rand, fiind disecate toate mecanismele realizarii ciclice. Schema analizei porneste de la actiunea romanului, asa cum este perceputa la o prima vedere, apoi scenele care redau simetria compozitionala de suprafata sunt analizate paralel, prin comparatie.
Dupa ce este analizata circularitatea de suprafata, analiza patrunde mai adanc, intrand in structura circulara de profunzime, romanul fiind construit in jurul centrului catalizator, mobilul ce declanseaza conflictul, centru care strange actiunea intr-un corp sferoid. Obiectul analizei il reprezinta in continuare timpul ciclic, care apare ca o predilectie a scriitorului, prin intermediul caruia Rebreanu ridica dramele personajelor sale la nivelul infinitului, acestea capatand o dimensiune eterna si implicit repetabila.
Ultimul capitol este construit ca un elogiu adus lui Liviu Rebreanu de catre posteritate, elogiu alcatuit din cateva articole apartinand unor renumiti scriitori de dupa Rebreanu, chiar si din secolul curent. Aceste articole, ce sintetizeaza personalitatea impozanta si valoarea de netagaduit a operelor lui Liviu Rebreanu, tin locul oricarei incheieri conventionale. I. CONTEXTUL LITERAR De ce nu aveam roman? Perioada interbelica reprezinta o perioada relevanta pentru literatura romana, trecandu-se de la literatura de ...
GEO BOGZA - "OMUL ERA EXTRAORDINAR"" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1985
SIMION MIOC - "POETICA LUI LIVIU REBREANU" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1985
CARMEN MUSAT - "ROMANUL ROMANESC INTERBELIC" - EDITURA HUMANITAS, 2004
MIRCEA MUTHU - "CENTRUL SI CORPUL SFEROID" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1998
STEFAN BORBELY - "TRAIRE SI INTENSITATE" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1985
MIRCEA MUTHU - "LIVIU REBREANU SAU PARADOXUL ORGANICULUI" - EDITURA DACIA, CUJ - NAPOCA, 1993
SUZANA MIRON, ELISABETA ROSCA - "PADUREA SPANZURATILOR" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1999
CHRISTIAN CRACIUN - "INTRE DOUA SPANZURATORI" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1985
MIRCEA MUTHU - "LIVIU REBREANU SAU PARADOXUL ORGANICULUI" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1993
IOANA EM. PETRESCU - "EXTAZUL DANSULUI" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1985
NICOLAE MANOLESCU - "DRUMUL SI SPANZURATOAREA" - VOL. I, 1980
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.