Legiunea V Macedonica și teritoriul militar al acesteia

Stabilirea legiunii V Macedonica in Dacia s-a realizat intr-un moment de cotitura a Imperiului roman: razboaile marcomanice (167-180). Transferul legiunii din Dobrogea in Dacia a fost una dintre masurile luate de imparatul Marcus Aurelius, care urmarea intarirea provinciilor dunarene.

Legiunea V Macedonica a fost adusa la Potaissa, cand sistemul defensiv al Daciei Porolissensis era deja inghegat. Prima linie a limes-ului o formau turnurile, situate mai ales in fata castrelor spre inamic, cu rol de panda si observatie. Spre vest, nord si nord-est limesul alcatuia o linie exterioara de fortificatii, in care stationau trupe de infanterie usoare si mixte. Un al doilea cerc alcatuit din castrele pentru trupe de cavalerie plasate pe principalele drumuri spre limes, in pozitii strategice. In centrul provinciei la Potaissa, spatele intregii aparari se afla ultimul punct fortificat, in fata barbarilor-castrul legiunii V Macedonica.

Timp de un secol legiunea V Macedonica a indeplinit pe langa sarcinile militare propriu-zise de supraveghere si aparare a provinciei Dacia Poralissensis, si un important rol in actiunea de raspandire a romanitatii. Militarii s-au implicat activ in viata sociala, contribuind din plin la romanizarea comunitatii existente aici.

Pentru istoria legiunii V Macedonica izvoarele literare si epigrafice sunt modeste. Informatii pretioase in legatura cu activitatea legiunii V Macedonica in Dacia Porolissensis ne ofera cercetarile efectuate in castrul legiunii de prof. dr. M. Barbulescu. Gratie informatiilor existente am incercat prezentarea istoriei legiunii de la infiintare pana in secolele III-IV, cand urmele ei se pierd.

O pondere deosebita il are materialul tegular, descoperit in asezarile din jurul Potaissei: Mihai Viteazul, Moldovenesti, Sandulesti, Copaceni, Valcele, Soporu de Campie si Aruncuta; ce permit stabilirea teritoriului economic al legiunii.

-atributiile principale si secundare ale legiunii (paza tronsoanelor de drumuri, a granitelor provinciei, supravegherea exploatarilor de sare etc.

) -identificarea teritoriului militar si economic al legiunii -prezenta si activitatea vexilatiilor legiunii in castrele auxiliare din apropiere (Porolissum, Razboieni-Cetate, Cristesti, Gilau, etc.

) -aprovizionarea cu material de constructii (caramizi, tigle) a castrelor din jur.

Actualitatea cercetarii ramane intacta, fiind unicul castru de legiune datat cu exactitate si care functioneaza relativ putin. Descoperirile atat din domeniul constructiv-arhitectonic, cat si cele de materiale arheologice devin importante repere cronologice pentru alte castre.

DIN ISTORIA LEGIUNII V MACEDONICA Se presupune ca legiunea V Macedonica ar fi fost infiintata de Brutus si ca ar fi participat la batalia de la Philippi (42 i. H. ) 1, de unde isi trage numele. Probabil a fost adusa in Moesia de Augustus, fiind insa cert atestata in izvoarele literare2 si epigrafice in timpul lui Tiberius (14-37 d. H. ) 3. Sub imparatul Claudius (41-54 d. H. ) legiunea ...

ALICU, D - TURNURI DE PORTI DE LA CASTRELE ROMANE DIN DACIA, IN ACTA MUSEI NAPOCENSIS, X, 1973

ARDEVAN, R - CIRCULATIA MONETARA IN ASEZAREA ROMANA DE LA GHERLA, IN EPHEMERIS NAPOCENSIS, III, 1993.

ARICESCU, A - ARMATA IN DOBROGEA ROMANA, BUCURESTI, 1977.

BARBULESCU, M - DIN ISTORIA MILITARA A DACIEI ROMANE. LEGIUNEA V MACEDONICA SI CASTRUL DE LA POTAISSA, CLUJ - NAPOCA, 1987.

BARBULESCU, M - POTAISSA - STUDIU MONOGRAFIC, TURDA, 1994.

BARBULESCU, M. , MILEA, Z - O DESCOPERIRE EPIGRAFICA IN CASTRUL DE LA POTAISSA, IN SCIV, 29, 4, 1975.

BENEA, D - DIE V MAKEDONISCHE LEGION DEN NORDLICHEN DONAULIMES IM III - IV JJAHRHUNDERT, IN ACTA MUSEI NAPOCENSIS, XV, 1978.

BENEA, D - VEXILATII ALE LEGIUNII A V - A MACEDONICA LA DROBETA IN SECOLELE III - IV, IN ACTA MUSEI POROLISSENSIS, 1, 1977, ZALAU.

BENEA, D - DIN ISTORIA MILITARA A MOESIEI SUPERIOR SI DACIE. LEGIUNEA A VII - A CLAUDIA SILEGIUNEA IIII FLAVIA, CLUJ - NAPOCA, 1983.

BRANGA, N - URBANISMUL DACIEI ROMANE, TIMISOARA, 1980.

CATINAS, A - CERAMIQUE ROMAINE DANCE LES COLLECTIONS DE TURDA, IN ACTA MUSEI NAPOCENSIS, 32, 1, 1995.

CHRISTESCU, V - ISTORIA MILITARA A DACIEI ROMANE, BUCURESTI, 1937.

DAICOVICIU, C. , DAICIVICIU H - ULPIA TRAIANA, BUCURESTI, 1966.

DAICIVICIU H. , ALICU, D - COLONIA ULPIA TRAIANA AUGUSTA DACICA SARMIZEGETUSA, BUCURESTI, 1984.

DENES, ISTVAN, FERENCZI, ISTVAN - INVESTIGAREA UNEI PORTIUNI DE LIMES DIN ESTUL DACIEI INTRACARPATICE, IN ACTA MUSEI NAPOCENSIS, 32, 1, 1995.

DORUTIU BOILA, E - TERITORIUL MILITAR AL LEGIUNII V MACEDONICA LA DUNAREA DE JOS, IN SCIV, 23, 1, 1972.

FELLMANN, R - DIE PRINCIPIA DES LEGIONSLAGERS VINDONISSA UND DAS LENTRALGELANDE DER ROMISCHEN LAGER UND KASTELLE, BRUGG, 1958.

FELLMANN, R - PRINCIPIA - STABSGEBAUDE. LIMES MUSEUM, AELIU.

FLORESCU, GR - CASTRUL ROMAN DE LA RACARI - DOLJ, CRAIOVA, 1931.

FLORESCU, GR. , SI COLABORATORII - SAPATURILE ARHIOLOGICE DE LA CAPIDAVA, IN MATERIALE, VI, 1959.

GARSIA Y. BELLIDO, A - HOMMAGES A LEON HERMANN, COL. , LATOMUS, XLIV.

GREC, M - O ISTORIE A DACIEI POROLISSENSIS (ISTORIA MILITARA A PROVINCIEI IN MATERIAL TEGULAR), ARAD, 2000.

GOSTAR, N - UNITATILE MILITARE DIN CASTELLUM ROMAN DE LA BARBOSI IN DANUBIUS.

GUDEA, N - CASTRUL ROMAN DE LA BUCIUMI, CLUJ - NAPOCA, 1972.

GUDEA, N - LEGIO VII GEMINA IN DACIA, IN SCIV, 1, 1976.

GUDEA, N - DACIA POROLISSENSIS IN TIMPUL RAZBOAELOR MARCOMANICE, IN ACTA MUSEI POROLISSENSIS, XVIII, ZALAU, 1994.

GUDEA, N. , POP, I - CASTRUL ROMAN DE LA RASNOV - CUMIDAVA, BRASOV, 1971.

HOROVITZ, F - PREZENTA IN PANNONIA, IN VREMEA LUI GALLIENUS A LEGIUNILOR V MACEDONICA SI XIII GEMINA SI INCETAREA STAPANIRII ROMANE IN DACIA, IN SCIV, VIII, 1957.

ISAC, D. , COCIS, S - FIBULE DE LA GILAU SI CASEIU, IN EPHEMERIS NAPOCENSIS, V, 1995.

ISAC, D. , DIACONESCU, AL. , OPREANU, C - PRINCIPIA CASTRULUI DE LA GILAU, IN ACTA MUSEI NAPOCENSIS, 20, 1983.

MACREA, M - VIATA IN DACIA ROMANA, BUCURESTI, 1969.

MACREA, M - APARAREA GRANITEI DE VEST SI NORD A DACIEI PE TIMPUL IMPARATULUI CARACALLA, IN SCIV, VIII, 1957.

MACREA, M. , SI COLABORATORII - CASTRUL ROMAN DE LA BUCIUMI (JUD. SALAJ), IN ACTA MUSEI NAPOCENSIS, 6, 1969.

MACREA, M. , PROTASE, D. , DANILA, ST - CASTRUL ROMAN DE LA ORHEIUL BISTRITEI, IN SCIV, 18, 1, 1967.

MOCSY, A - DAS PROBLEM DES MILITARESCHEN TERITORIEN IN DONATRAUM, IN ACTA ANTIQUA ACADEMIAE SEINTEARUM HUNGARIAE, 20, 1972.

MOGA, V - DIN ISTORIA MILITARA A DACIEI ROMANE. LEGIUNEA XIII GEMINA, CLUJ - NAPOCA, 1985.

PETICA, M - SALINELE DIN NORD - ESTUL DACIEI ROMANE, IN NAPOCA, 1880 DE ANI DE LA INCEPUTURILE VIETII URBANE.

PETRIKOVITZ, H - INNENBAUTEN ROMISCHER LEGIANSLADER WHREND DES PRIZIPATSZEIT, DSSELDORF - OPLADEN, 1975.

POPESCU, EM - INSCRIPTIILE GRESTI SI LATINE IN SECOLELE IV - XIII DESCOPERITE IN ROMANIA, BUCURESTI, 1976.

PROTASE, D - UN CIMITIR DACIC DIN EPOCA ROMANA LA SOPORU DE CAMPIE, BUCURESTI, 1976.

PROTASE, D - CASTRUL ROMAN DE LA TIHAU, IN EPHEMERIS NAPOCENSIS, IV, 1994.

PROTASE, D. , ZRINYI, A - INSCRIPTII SI MONUMENTE SCULPTULARE DE LA BRANCOVENESTI, IN EPHEMERIS NAPOCENSIS, II, 1992.

RUSSU, I. I - AUXILIA PROVINCIAE DACIAE, IN SCIV, 23, 1, 1972.

RUSSU, I. I - GARNIZOANA CASTRULUI DE LA BRANCOVENESTI, , IN SCIV, 28, 1, 1977.

TUDOR, D - SUCIDAVA, CRAIOVA, 1974.

TUDOR, D - OLTENIA ROMANA, EDITIA IV, BUCURESTI, 1978.

TUDOR, D - PODURILE ROMANE PE DUNAREA DE JOS, BUCURESTI, 1971.

TUDOR, D - ENCICLOPEDIA CIVILIZATIEI ROMANE, BUCURESTI, 1982.

TUDOR, D - ARHEOLOGIA ROMANA, BUCURESTI, 1976.

TUDOR, D - CONTRIBUTII LA ARMATA DACIEI RIPENSIS, IN SCIV XI, 2, 1960.

VULPE, R - DIN ISTORIA DOBROGEI, II, BUCURESTI, 1968.

VLADESCU, C. , M - ARMATA IN DACIA IINFERIOR, BUCURESTI, 1983.

VLADESCU, C. , M - FORTIFICATIILE ROMANE DIN DACIA INFERIOR, BUCURESTI, 1986.

WOLLMANN, V - MINELE, SALINELE SI CARIERELE DE PIATRA DIN DACIA ROMANA, CLUJ - NAPOCA, 1983.