Generalități privind importante descoperiri

Tara noastra, posesoare a unui relief armonios distribuit, a oferit de timpuriu conditii de neintrerupta evolutie societatii umane.

Bogatia vestigiilor culturii materiale si spirituale, varietatea asezarilor din epocile vechi, au atras de timpuriu atentia cercetatorilor.

Tendintele sincretice in cultura materiala carpato-dunareano-pontica se manifesta inca de la sfarsitul mileniului II i.

Ch. Din varietatea si diversitatea culturilor epocii bronzului rezulta sinteze culturale pe arii vaste. Dar o adevarata unitate culturala se realizeaza pe o intinsa parte a Daciei de abia in cursul secolului VIII i.

Ch. prin cultura Basarabi. De aici inainte elementele de unitate ale culturii materiale sunt mereu prezente in ciuda restructurarilor pricinuite de infiltrarea unor populatii straine in unele zone ale Daciei. Sinteza deplina a unei civilizatii originale care sa cuprinda toate tinuturile locuite de geto-daci se manifesta in secolul II i.

Ch. Este civilizatia epocii de maxima dezvoltare, pe care o mai numim si clasica, a geto-dacilor si care s-a manifestat ca atare pe toata intinderea Daciei, persistand pana in sec I i.

Ch. Aparitia acestei civilizatii unitare in secolul II i.

Ch. oglindeste unitatea limbii, a culturii spirituale, factori care, in ultima instanta, au favorizat indeplinirea unificarii politice in secolul I i.

Ch. In randurile ce urmeaza vom trece in revista principalele aspecte ale culturii materiale si spirituale geto-dace, insistand in mod special asupra statiunii de la Poiana, una din cele mai reprezentative asezari geto-dace din aceea perioada.

Situata in marginea de nord-vest a satului Poiana, pe un platou, de pe malul stang, inalt si abrupt, al raului Siret, aproape de confluenta acestuia cu Trotusului, statiunea de la Poiana, denumita si Cetatuia, constituie unul dintre cele mai importante obiective arheologice din partea de rasarit a Daciei. In virtutea pozitiei ei stratigrafice si economice de prim ordin si datorita situatiei ei geografice, care ii oferea posibilitatea de a asigura legatura principala a celui mai scurt drum de comunicatie existent intre Carpati si gurile Dunarii, aceasta statiune, a avut o indelungata existenta si o dezvoltare remarcabila.

Primele cercetari efectuate la Poiana dateaza din anul 1913, cand Vasile Parvan procedeaza la o recunoastere a locului si la practicarea unor sondaje modeste ca intindere, in urma carora emite ipoteza existentei unui lagar roman ridicat pe vestigiile unei locuri mai vechi. Cercetarile ample, efectuate in 1926 si in urmatorii doi ani, faceau dovada ca Poiana n-a fost niciodata un castru roman, ci o asezare autohtona, care, infiintata in plina varsta a bronzului si locuita in perioada hallstattian, avea sa reprezinte in cea de a doua epoca a fierului si pana in epoca romana un centru foarte activ al culturii geto-dacice. Rezultatele acestor cercetari il conduc pe Radu Vulpe spre identificarea statiunii de la Poiana cu asezarea dacica Piroboridava, inscrisa in Geografia lui ...

R. SI EC. VULPE - "EVOLUTIA ASEZARILOR OMENESTI IN MOLDOVA DE JOS" - RAPORT SUMAR DESPRE ACTIVITATEA SANTIERULUI POIANA - TECUCI, 1949, EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1950

R. VULPE - "ACTIVITATEA SANTIERULUI ARHEOLOGIC POIANA - TECUCI 1950" - SCIV, II, EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1951

R. VULPE - "SANTIERUL POIANA" - SCIV, III, BUCURESTI, EDITURA ACADEMIEI, 1952

R. SI EC. VULPE - "LES FOUILLES DE POIANA, CAMPAGNE DE 1927" - DACIA III - IV (1927 - 1932), BUCURESTI, 193

R. VULPE - "LA CIVILISATIONS DACE ET LE PROBLEMES A LA LUMIERE DES DERNIERES FOUILLES" - DACIA NS, I, BUCURESTI, 1957

R. VULPE - "ASEZARI GETICE IN MUNTENIA" - EDITURA MERIDIANE, BUCURESTI, 1966

V. PARVAN - "CONSIDERATIUNI ASUPRA UNOR NUME DE RAURI DACO - SCITICE" - BUCURESTI, 1963

V. PARVAN - "INCEPUTURILE VIETII ROMANE LA GURILE DUNARII" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1974

V. PARVAN - "GETICA, O PROTOISTORIE A DACIEI" - EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1926

V. PARVAN - "CASTRUL DE LA POIANA SI DRUMUL ROMAN PRIN MOLDOVA DE JOS" - BUCURESTI, 1914

H. DAICOVICIU - "DACIA DE LA BUREBISTA LA CUCERIREA ROMANA" - EDITURA DACIA, CLUJ, 1972

AL. VULPE, M. ZAHARIADE - "GETO - DACII IN ISTORIA MILITARA A LUMII ANTICE" - EDITURA MILITARA, BUCURESTI, 1987

I. GLODARIU - "ARHITECTURA GETO - DACILOR" - EDITURA DACIA, CLUJ, 1973

M. MACREA, I. GLODARIU - "ASEZAREA DACICA DE LA ARPASU DE SUS" - BUCURESTI, 1976

I. HORATIU CRISAN - "ORIGINI" - EDITURA ALBATROS, BUCURESTI, 1976

I. HORATIU CRISAN - "SPIRITUALITATEA GETO - DACILOR" - EDITURA ALBATROS, BUCURESTI, 1964

I. HORATIU CRISAN - "CERAMICA GETO - DACILOR" - EDITURA MERIDIANE, BUCURESTI, 1968

D. ANTONESCU - "INTRODUCERE IN ARHITECTURA GETO - DACILOR" - BUCURESTI, 1974

D. PROTASE - "RITURI FUNERARE LA DACI SI DACO - ROMANI" - EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1971

EC. DUNAREANU - VULPE - "NECROPOLA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA POIANA IN DACIA" - V - VI, 1935 - 1936

V. SARBU - "CREDINTE SI PRACTICI FUNERARE, RELIGIOASE SI MAGICE IN LUMEA GETO - DACILOR" - EDITURA PORTO - FRANCO, GALATI, 1993