Avantul economic inregistrat de societatea umana in ultima perioada a implicat o crestere fara precedent a comertului mondial, a traficului de materii prime de baza necesare industriei - minereuri, carbune, petrol -. La realizarea circulatiei volumului intens de marfuri, in vertiginoasa crestere anuala, transportului naval i-a revenit rolul de prima marire, atat cantitativ cat si ca operativitate, si acesta nu numai pentru ca transportul de apa este mai ieftin, ci, mai ales, ca urmare a diversificarii surselor de relatii comerciale, inmultirii numarului de participanti la aceste relatii si caracterului tot mai complex al schimburilor comerciale internationale.
Marile si oceanele lumii formeaza o punte de legatura trainica, eficienta si necesara intre tarile lumii; mai mult decat atat, tarile continentale isi dezvolta prin mari lucrari artificiale reteaua de ape naturale in cai navigabile, spre a prelungi transportul de apa cat mai adanc in interiorul continentelor si, prin canale, pana la portile marilor colosi industriali.
Ca urmare, flotele maritime de transport au cunoscut in perioada postbelica o crestere vertiginoasa a tonajului global, insotita de diversificarea tipurilor de nave, de specializarea si perfectionarea tehnico-constructiva, tonaj unitar marit, cresterea vitezei de mars, introducerea automatizarii in functionarea instalatiilor de bord, imbunatatirea conditiilor de munca si de viata la bord, imbunatatirea conditiilor de munca si de viata la bord, cresterea securitatii navelor angajate in expeditii maritime in orice zone navigabile ale Oceanului Planetar.
Comertul maritim modern este o activitate economica vasta si complexa, atat ca volum al marfurilor aflate in trafic naval, cat si ca valoarea materiala a acestora, la care se adauga investitiile uriase, de inalta tehnicitate, reprezentate de nave ca mijloc de transport si de porturile moderne ca noduri de transbordare. In acelasi timp, complexitatea sa rezida si in conditiile specifice de mediu in care se desfasoara-marile si oceanele-care impun masuri deosebite de siguranta.
Din toate aceste aspecte a derivat si s-a creat in timp cadrul specific tehnic, economic si juridic al comertului, respectiv al transportului maritim.
Aceste masuri de ordin tehnic, economic si juridic sunt cu atat mai indispensabile cu cat caracteristice in transportul maritim distantele mari de parcurs, cantitatile de zeci si sute de mii de tone de marfa intr-un singur transport, strabaterea la un singur voiaj a mai multor zone climatice, care prin variatia conditiilor hidrometeorologice supun atat marfurile, cat si navele, la solicitari mari de rezistenta structurala, pot cauza deplasari ale incarcaturii ca urmare a oscilatiilor navelor, putand conduce la pierderea stabilitatii de catre acestea.
Ca activitate economica, transportul maritim modern nu se poate limita numai la masuri privind realizarea rentabilitatii-conditie, de altfel, ireductibila- ci se impune ca o necesitate obiectiva a dezvoltarii ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
