Judetul Buzau este situat in zona de curbura a Carpatilor, in partea de sud-est a Romaniei, avand o suprafata de 6102, 55 kmA?
(2, 6% din suprafata tarii). Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Braila la est, Ialomita la sud si Prahova la vest.
Judetul Buzau ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume, cuprinzand armonios toate formele de relief: muntii Buzaului si o mica parte a muntilor Vrancei, in partea de nord, campie la sud, intre acestea situandu-se zona colinara subcarpatica.
Judetul Buzau se remarca prin importante resurse naturale: petrol, gaze naturale, carbuni, chihlimbar, calcar, nisipuri cuartoase si diatomita, sare, gresie, pietrisuri si nisipuri, importante izvoare minerale, soluri fertile, paduri, pajisti si fond cinegetic, potential hidroenergetic si eolian.
Clima judetului Buzau se incadreaza in climatul temperat-continental, regimul eolian avand doua componente: vara, sub influenta maselor de aer vestice, iar iarna, sub influenta maselor de aer siberiene.
Regimul precipitatiilor anuale variaza intre 800 - 1200 mm, in zona de munte, intre 600 800 mm, in zona dealurilor si intre 400 600, in zona de campie.
Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Buzau are 85 localitati, din care 2 municipii (Buzau si Ramnicu Sarat), 2 orase (Nehoiu si Pogoanele) si 81 comune, cu 481 sate.
1. 1. 1. Resurse naturale neregenerabile Dintre resursele subsolului, petrolul constituie in prezent principala bogatie a judetului. Zacamintele de hidrocarburi sunt localizate in depozitele meotiene, dar sunt extrase si din cele sarmatiene, tertiene si chiar cretacice. Alaturi de petrol, in sud-estul judetului sunt cantonate insemnate zacaminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 ani.
Carbunele existent este de slaba putere calorica, in cantitati mici, ceea ce il face neexploatabil. Se intalneste pe o suprafata de circa 125 ha, in regiunea Ojasca, unde, a fost extras, mai mult pentru nevoile locale, pana in anul 1959. Prezenta in subcarpati (Istrita, Magura) a calcarelor a permis de mult timp luarea lor in exploatare. Exista numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt la Ciuta si Viperesti. Calcarele sunt folosite atat pentru amenajarea cailor rutiere judetene si comunale, cat mai ales pentru obtinerea varului.
In zona localitatii Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita. De la Crivineni, unde exista o cariera de extractie a nisipului cuartos, acesta este transportat la Patarlagele, iar de aici spre Buzau, Scaieni, Azuga, unde este intrebuintat la fabricarea sticlei. Diatomita se exploateaza in cariera din dealul Burdusoaia, de pe stanga Buzaului, la confluenta cu valea Sibiciului. Acest loc reprezinta sectorul accesibil exploatarii, unde diatomita afloreaza pe o suprafata mare, in cadrul depozitelor oligocene. In judet exista si alte aflorimente cu diatomita, insa dimensiunile reduse ale stratelor si calitatea slaba a acesteia ...
LEGEA APELOR NR 107/1996
LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI NR 137/1995
ANUAR DE GOSPODARIREA APELOR - 2004 - R. A. APELE ROMANE
PARTEA DE CALITATE A APELOR DIN CADRUL SCHEMELOR DE AMENAJARE A APELOR DIN ROMANIA - I. C. I. M - CONTRACT NR 741/1998
AMFITEATRU ECONOMIC, NR 15, APRILI 2004
ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI - 2004 - COMISIA NATIONALA PENTRU STATISTICA
CADASTRUL APELOR DIN ROAMANIA. SINTEZA OBIECTIVELOR CADASTRALE - ANUL 2004 - R. A. APELE ROMANE
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.